Martorii lui Iehova în publicaţiile lor, Îl prezintă prin intermediul imaginilor, pe Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu pironit pe un simplu stâlp, cu mâinile fixate deasupra capului într-un singur cui, Biblia arată totuşi că în mâini au fost bătut cuie (la plural) şi nu un singur cui. Observaţi afirmaţia lui Toma din Ioan 20:24,25: „Toma, zis Geamăn, unul din cei doisprezece, nu era cu ei când a venit Isus. Ceilalţi ucenici i-au zis deci: „Am văzut pe Domnul!”Dar el le-a răspuns: „Dacă nu voi vedea în mâinile Lui semnul cuielor şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede”.
Conform acestei afirmaţii, mâinile lui Isus trebuiau să fi fost străpunse, de cel puţin două cuie, unul într-o mână şi altul în alta, ca să se potrivească cu descrierea lui Toma, care a cerut să vadă „în mâinile Lui semnul cuielor”.
Această descriere nu concordă cu pozele din publicaţiile Martorilor lui Iehova, unde Isus este atârnat cu ambele mâini de un singur cuie. În plus, fiind vorba de două cuie, e mai plauzibil să credem că e vorba de o atârnare pe o cruce nu pe un stâlp, unde este loc puţin pentru a bate două piroane prin mâini într-un stâlp.
O altă dovadă indirectă, este afirmaţia din Evanghelii potrivit căreia: „I-au scris deasupra capului vina: „Acesta este Isus, Împăratul Iudeilor”. (Matei 27:37). Deci conform Evanghelistului Matei, inscripţia a fost pusă „deasupra capului”. Ori dacă Isus era pironit doar pe un stâlp, Evanghelistul ar fi trebuit să spună că inscripţia a fost pusă deasupra mâinilor. Însă doar dacă mâinile au fost pironite lateral, pe un lemn orizontal, formând o cruce cu stâlpul vertical, şi nu deasupra capului ca pe un stâlp simplu, Evanghelistul ar fi putut spune „I-au scris deasupra capului vina”. Aceasta este o dovadă clară că Isus a murit nu pe un crux simplex (stâlp), nici pe o crux commissa care avea forma literei „T" de tipar, căci pe o astfel de cruce nu prea avea unde să bată inscripţia, nici pe crux decussata (crucea Sf. Andrei) avea forma literei „X"; ci pe crux immissa, obişnuită, alcătuită din două bârne.