Mi-a plăcut și mie franchețea ta, dar eu zic că la acest punct mai ai de gândit. Trebuie să înțelegi că semenul tău este mai prețios decât satisfacerea necesităților tale. Mai bine muriți amândoi de foame decât să mănânce unul mai puternic din celălalt mai slab. Este necesar să-mi fie garantată această speranță dacă am ales să am încredere în tine și să merg pe același drum cu tine. Aceasta este esența civilizației, a societății, a faptului că ai ales să trăiești alături de alții, nu doar ca să primești, ci și pentru a da. Este un fel de jurământ că nu-i vei face niciun rău ireversibil celuilalt cu care ai ales să mergi alături în societate. Când se va înțelege această esență, când oamenii vor ști să respecte un (acest) jurământ, vom evolua mult mai rapid. Și eu sunt ateu, dar am înțeles că Dumnezeul meu sunt tocmai oamenii.
De acord, evolutia umana e in primul rand una spirituala si intelectuala, mai putin fizica. Oamenii vor inavata sa nu faca rau altora fara sa se teama de mos Craciun din ceruri. Religia nu e altceva decat iubire cu de-a sila. Eu insa nu sunt atat de evoluat. Cred ca daca as fi pus in situatia enuntata, instinctul de supravietuire m-ar corupe. Cine stie, poate si faptul ca sunt constient de marimea mea fizica m-ar determina sa profit. Si chiar si aia care se scapa pe ei de oripilare "vai, dar cum poti sa faci asa ceva, cum poti sa gandesti..." habar nu au ce fiara zace sub pielea lor decat daca efectiv ajung in situatia de a lupta la baioneta ca sa supravietuiasca. Asa ca puteti voi da lectii de morala oricui, dar nu mie. In viata de zi cu zi sunt un tip moral. In situatii de viata si de moarte, pazea!