Nu pricepi expresia. In engleza "personal god" inseamna un dzeu care este o persoana si care este dzeul tau. Este iehova dzeul tau? Este. In acest sens dzeu este un dzeu personal. Pentru panteisti, dzeu este impersonal, nu este o persoana.
O declaratie asemanatoare a lui Einstein:
"Ceea ce-ai citit despre convingerile mele religioase sunt, desigur, minciuni, minciuni care sunt repetate in mod sistematic. Nu cred intr-un dzeu personal si niciodata n-am negat asta, ci am afirmat-o cu claritate. Daca ceva in mine poate fi numit religios atunci este admiratia nemarginita pentru structura lumii in masura in care stiinta o poate dezvalui."
Si:
"Pt. mine, cuvantul lui Dzeu nu este nimic mai mult decat expresia si produsul slabiciunilor omenesti, Biblia o colectie de onorabile dar totusi primitive legende."
"Cred in Dzeul lui Spinoza - care se reveleaza pe sine in armonia a tot ce exista - nu intr-un Dzeu care se ocupa cu soarta si treburile acestei lumi"
"Cercetarile stiintifice pot reduce superstitia incurajand oamenii sa gandeasca si sa vada lucrurile in lumina cauzei si a efectului. Este cert ca o convingere, echivalenta unui sentiment religios, asupra rationalitatii si inteligibilitatii lumii, sta in la baza intregii activitati stiintifice de inalt grad... Aceasta convingere ferma, una strans legata de sentimente adanci, intr-o minte superioara care se reveleaza pe sine in lumea materiala, reprezinta conceptia mea despre Dzeu. In vorbirea curenta aceasta ar putea fi descrisa ca fiind 'panteista'".
"Nu cred in nemurirea individului, si consider etica ca fiind o preocupare exclusiv umana, in spatele careia nu sta nici o autoritate superumana".
"Nu pot sa concep un Dzeu care rasplateste si pedepseste creaturile lui, sau care are o vointa de genul de care suntem constienti in noi insine. Un individ care ar supravietui mortii lui fizice este dincolo de intelegerea mea, si nici nu doresc asa ceva; asemenea notiuni tin de frica sau egoismul absurd a sufletelor slabe. Pentru mine misterul eternitatii vietii este destul, idea minunatiei structurii realitatii, impreuna cu nazuinta din toata inima de a intelege o portiune, cat de mica, a ratiunii care se manifesta in natura."