241
Practici / Re: De ce crește numărul de „creștini unși”?
« : Noiembrie 08, 2011, 11:42:15 am »
Dragă sceptic de unde ai informaţia cu numărul unşilor din grafic, dacă apare în vreo publicaţie WTS, ai putea să ne dai sursa?
Mulţumesc.
Primul Preşedinte scrie în cartea „Taina Împlinită” că în primele 3 secole de creştinism, au fost peste 800.000 de martiri pentru Cristos.
O altă dovadă tot istorică este ceea ce scrie cartea: Atlas of the Bible (1981) la p.205: „Prin anul 100 e.n. s-a estimat că erau peste 300.000 de creştini în Imperiul Roman.”. O altă dovadă istorică este ceea ce îi scrie Pliniu cel Tânăr ca guvernator al Bitiniei între anii 52-117 e.n. împăratului Traian: „Au pătruns (creştinii) nu numai în oraşe ci şi la sate şi în locurile de la ţară astfel că templele sunt aproape goale.” Atunci cum se poate ca din anul 33 e.n. – până în prezent, să se fi strâns numai 144.000 de creştini?
De asemenea să nu uităm căci conform cu W 15/8 1996 p.31 în secolul XX, au participat la cina Domnului cel puţin 52.465. Această informaţie ridică următoarea întrebare: oare din primul secol până la sfârşitul secolului XIX să nu fi fost decât la 90.000 de creştini? Însuşi Russell spune în cartea Taina Împlinită că în 95 e.n. 40.000 de martiri au murit ucişi de Domiţian, iar în Egipt la muncă silnică 700.000, şi ştim că toţi care au murit pentru Cristos vor guverna cu Cristos (Apocalipsa 20:4; 2Timotei 2:12).
În ce priveşte cifra de 144.000 eu personal cred că atât originea etnică este literală, cât şi cifra de 144.000 (în contrast cu marea mulţime din toate naţiunile care sunt un număr nedefinit), dar cifra de 144.000, nu reprezintă creştinii adunaţi de pe parcursul secolelor începând cu primul secol, ci ea reprezintă un grup din trupul lui Cristos, ce va apărea în viitor pe scena lumii, după ruperea sigiliului al şaselea, când toţi deodată ca oameni (nu ca spirite) sunt sigilaţi pe frunte, cu scopul de a fi ocrotiţi în necazul cel mare.
Mulţumesc.
Primul Preşedinte scrie în cartea „Taina Împlinită” că în primele 3 secole de creştinism, au fost peste 800.000 de martiri pentru Cristos.
O altă dovadă tot istorică este ceea ce scrie cartea: Atlas of the Bible (1981) la p.205: „Prin anul 100 e.n. s-a estimat că erau peste 300.000 de creştini în Imperiul Roman.”. O altă dovadă istorică este ceea ce îi scrie Pliniu cel Tânăr ca guvernator al Bitiniei între anii 52-117 e.n. împăratului Traian: „Au pătruns (creştinii) nu numai în oraşe ci şi la sate şi în locurile de la ţară astfel că templele sunt aproape goale.” Atunci cum se poate ca din anul 33 e.n. – până în prezent, să se fi strâns numai 144.000 de creştini?
De asemenea să nu uităm căci conform cu W 15/8 1996 p.31 în secolul XX, au participat la cina Domnului cel puţin 52.465. Această informaţie ridică următoarea întrebare: oare din primul secol până la sfârşitul secolului XIX să nu fi fost decât la 90.000 de creştini? Însuşi Russell spune în cartea Taina Împlinită că în 95 e.n. 40.000 de martiri au murit ucişi de Domiţian, iar în Egipt la muncă silnică 700.000, şi ştim că toţi care au murit pentru Cristos vor guverna cu Cristos (Apocalipsa 20:4; 2Timotei 2:12).
În ce priveşte cifra de 144.000 eu personal cred că atât originea etnică este literală, cât şi cifra de 144.000 (în contrast cu marea mulţime din toate naţiunile care sunt un număr nedefinit), dar cifra de 144.000, nu reprezintă creştinii adunaţi de pe parcursul secolelor începând cu primul secol, ci ea reprezintă un grup din trupul lui Cristos, ce va apărea în viitor pe scena lumii, după ruperea sigiliului al şaselea, când toţi deodată ca oameni (nu ca spirite) sunt sigilaţi pe frunte, cu scopul de a fi ocrotiţi în necazul cel mare.
