Comemorare 2012

[valeriu]

Tot nu am înţeles ideea. 14 Nisan începea la ora 6 seara şi se termina, desigur, tot la 6 seara, după 24 de ore. Atunci nu exista o noapte între ziua de 14 şi 15. Vezi Geneza 1:5, 13… Din pilda lucrătorilor în vie (Matei 20), deducem că dis-de-dimineaţă corespunde orei 6 dimineaţa (după ora noastră) iar ceasul al unsprezecelea cu ora 17. Primul Paşti, în Egipt, s-a ţinut în ziua de 14, zi care a început cu seara, cu tăierea mielului. Tot ce s-a petrecut cu Isus la ultimul Paşte a fost în cursul zilei de 14 Nisan, de la serbarea paştelui, Ghetsimani, judecata, răstignirea, moartea şi luarea Sa de pe lemn.

[OryNider]

Tradiţia iudaică spune (cam în secolul al doilea e.n.), că "Isus a fost spânzurat în ajunul (preziua) paştelui" pe care ei îl sărbătoreau practic în 15. Similar, în primii 300 de ani după apostoli, toţi scriitorii creştini spun că ultimul paşte ţinut de Isus nu a fost un paşte "evreiesc". Dimineaţa, dupa ce el a tinut pastele cu ucenicii lui, în timpul judecăţii lui, ni se spune că iudeii nu mâncaseră încă paştele (Ioan 18:28).

Este limpede ca pastele tinut de Isus nu s-a suprapus cu cel evreiesc. Mai ramane de stabilit de ce.

În documentul meu nu am specificat, pentru că nici Mesia nu a mâncat cu ucenicii, dar tocmai Sanhedrinul a hotărât ca Sederul de Paşti să se mănânce în prima şi în a doua seară aşa cum scrie în tratatul Pesachim din Mişna, şi în tractatul rânduielii din Legea Orală scris mai târziu şi numit Hagadah (Povesteşte [fiului tău]).
http://caleacrestina.uv.ro/brosuri/b-hagadah-mesianic.html

Barak Obama care se consideră mesianic a ţinut prima dată conform tradiţiei orale un Seder pentru a doua seară de Paşti la Casa Albă în 2009: http://en.wikipedia.org/wiki/Passover_Seder#Seders_in_the_White_House
De atunci tot mai multe comunităţi mesianice au început să ţină şi a II-a seară.

Din Ioan 18:28 nu reiese care "Seder" [sau "pască" - NWT (Los JT)] nu puteau mânca, pentru că Dumnezeu a permis când a dat poruncile ca şi cei pângăriţi (ceremonial necuraţi) să poată mânca dar Marele Preot trebuia înlocuit în acest caz şi se făcea de râs. Ceremoniile şi jertfele din Prima zi a Azimilor nu-i permiteau să devină ceremonial necurat.

[OryNider]

Tot nu am înţeles ideea. 14 Nisan începea la ora 6 seara şi se termina, desigur, tot la 6 seara, după 24 de ore. Atunci nu exista o noapte între ziua de 14 şi 15.

Perioada dintre seri e numită în ebraică "b'erev" iar noapte e numită "b'lili", noaptea deci "b'haLili" articulat.

Dacă nu ar fi atunci nu s-ar fi poruncit aşa...

Să ne uităm puţin la calendarul de la anul viitor şi să vedem la ce oră asfinţeşte soarele în Israel, şi la ce oră apar stelele pe cer şi se termină această perioadă numită "între seri" ajungem aproape de ora 18

Atenţie prima zi de omer nu e în 27 Martie cum ţin iudaici ci în 30 pentru că cade în prima zi a săptămânii conform poruncii din Levitic, dar în acest calendar nu corespunde în anii impari, în rest fiind un calendar bun!

http://www.hebcal.com/hebcal/?year=2013&month=x&yt=G&v=1&nh=on&nx=on&mf=on&ss=on&o=on&s=on&i=on&lg=ah&vis=on&D=on&d=on&c=on&geo=city&city=Jerusalem&m=1&.cgifields=nx&.cgifields=nh&.cgifields=mf&.cgifields=ss&.s=Preview+Calendar

Calendar Mesianic Scribd

http://caleacrestina.uv.ro/forum/viewtopic.php?f=18&t=65#p6763

Deci am setat timp de rugăciune simbolic 1 minut ca marjă de eroare şi am obţinut 5:13pm asfinţirea peste ziua de 14 Nisan şi 5:55pm asfinţirea peste prima zi a Sărbătorii Azimelor. Deci perioada numită în verset "b'erev" este între 17:13-17:55 aproximativ 40 de minute, timp suficient ca mielul să fie înjunghiat şi pus la foc deschis pentru a fi mâncat în noapte până cam la 5:34am când răsare soarele, perioadă numită în verset "b'lili" adică "în noapte". Zorii dimineaţii care ţin cam 2 minute şi când conform poruncii la lună nouă se răsună din trompetă la locul consacrat (Tabernacol, Templu, ş.a.) se numeşte "b'kor ohr".

 
 

[logic]

Tot nu am înţeles ideea... Primul Paşti, în Egipt, s-a ţinut în ziua de 14, zi care a început cu seara, cu tăierea mielului. Tot ce s-a petrecut cu Isus la ultimul Paşte a fost în cursul zilei de 14 Nisan, de la serbarea paştelui, Ghetsimani, judecata, răstignirea, moartea şi luarea Sa de pe lemn.

In Egipt era a doua seara, dimineata fiind ziua de 15. Isus a mancat pastele in prima seara (cu 24 ore mai repede), a fost judecat in noaptea care a urmat si in dimineata urmatoare. Evreii nu mancasera inca pastele. Ioan 18:28

Numeri 33:3:
"Au pornit din Ramses în luna întâi, în ziua a cinsprezecea a lunii întâi. A doua zi după Paște, fiii lui Israel au ieșit gata de luptă în fața tuturor egiptenilor"

Ziua de 15 este numită "a doua zi după Paște". Expresia înseamnă literal 'a doua zi dimineața după trecerea peste'. Trecerea peste a fost în noaptea dinaintea acelei dimineți, noaptea de 14 spre 15 dupa calendarul nostru (laic). Isus a tinut pastele in noaptea de 13 spre 14 dupa acelasi calendar (laic).

Nu stiu motivul, dar poate fi ca Isus nu era de acord cu traditia de la Ierusalim despre paste a iudeilor.
 
Evangheliile sunt clare in aceasta disputa consemnând că Isus a ţinut paştele la începutul lui 14 Nisan în felul samaritenilor (probabil şi al saducheilor) şi a murit in paralel cu taierea mielului de paşte spre sfârşitul lui 14 Nisan în felul tradiţiei rabinice (reprezentată de farisei şi de Talmud).

[OryNider]

Din Ioan 18:28 nu reiese care "Seder" [sau "pască" - NWT (Los JT)] nu puteau mânca, pentru că Dumnezeu a permis când a dat poruncile ca şi cei pângăriţi (ceremonial necuraţi) să poată mânca dar Marele Preot trebuia înlocuit în acest caz şi se făcea de râs. Ceremoniile şi jertfele din Prima zi a Azimilor nu-i permiteau să devină ceremonial necurat.

In Egipt era a doua seara, dimineata fiind ziua de 15. Isus a mancat pastele in prima seara (cu 24 ore mai repede), a fost judecat in noaptea care a urmat si in dimineata urmatoare. Evreii nu mancasera inca pastele. Ioan 18:28

Nu scrie că: "evreii nu au mâncat paştile",
ci scrie, că urmau să mănânce PASCA (AZIMA), adică săptămâna azimelor, făcând aluzie la Marele Preot care trebuia să fie apt ceremonial la sacrificiile de la Alatar care conform Poruncilor trebuiau aduse cel puţin în trei dimineţi începând cu dimineaţa zilei a 15-a pe parcursul celor 7 zile fără drojdie.

Moise la convins pe Dumnezeu să lase pe oricine chiar pângărit prin atingere de trup mort să mănânce seara de paşti, pe care fiecare o mănâncă acasă cu familia lui, inclusiv seara a doua care se mănâncă de obicei de către cei care locuiesc în diaspore, pentru că nu prea au parte de mese împreună cu întreg poporul, şi aşa cum Mesia a dorit mult să mănânce Paştile (Sederul) tot aşa pentru întreg poporul este o ocazie unică şi deosebită.  Dar fireşte cei care slujesc la Templu sau la Altar trebuie să fie curaţi, şi este o rânduială foarte complexă din acest motiv cu draperiile unde îşi schimbă după fiecare gen de ardere hainele, după tămâie, după său, după curăţirea oaselor, au apă ritualic curată din cenuşa juvenicii roşii, ş.a.

Traducerea Sinodală:
"Deci L-au adus pe Iisus de la Caiafa la pretoriu; şi era dimineaţă [în greacă: PROUIA, πρωια]. Şi ei n-au intrat în pretoriu, ca să nu se spurce, ci să mănânce Paştile [în greacă: PASCA, πασχα]".

Porunca lui Dumnezeu de paşti cuprinde mai mulţi paşi:
1. Capul lunilor -- Exodul 12:2 "Luna aceasta va fi pentru voi cea dintâi lună; ea va fi pentru voi cea dintâi lună a anului".
2. Ziua Pregătirii -- Exodul 12:3 "Vorbiţi întregii adunări a lui Israel şi spuneţi-i: „În ziua a zecea a acestei luni, fiecare om să ia un miel de fiecare familie, un miel de fiecare casă."
3. Ziua Paştilui -- Exodul 12:6 "Să-l păstraţi până în ziua a paisprezecea a lunii acesteia; şi toată adunarea lui Israel să-l înjunghie seara".
4. Comemorarea -- Exodul 12:14 "Şi pomenirea acestei zile s-o păstraţi şi s-o prăznuiţi printr-o sărbătoare în cinstea lui Iahve; s-o prăznuiţi ca o lege veşnică pentru urmaşii voştri".
5. Pâine Nedospită -- Exodul 12:18 "În luna întâi, din a paisprezecea zi a lunii, seara, să mâncaţi azime, până în seara zilei a douăzeci şi una a lunii".
6. Snopul Primelor Roade -- Leviticul 23:15 "Din zorii zilei de după Sabat, din ziua când veţi aduce snopul ca să fie legănat într-o parte şi într-alta, să număraţi şapte săptămâni întregi". (acest verset tradus greşit în limba română cu "a doua zi" în loc de "zorii zilei" cu referire la ziua învierii)
 

Cum ziceam e tradus greşit în limba română cu "a doua zi"  în loc de "zorii zilei",  şi am constatat deci mai târziu că nu e tradus greşit ci aşa este redat din ebraică şi greacă peste tot  în limbaj biblic unde "a doua zi" este folosit pentru traducerea "în zorii zilei" aşa În Toată Biblia, şi în loc de "a treia zi" în loc de "zorii zilei de mâine" ş.a.

Numeri 33:3:
"Au pornit din Ramses în luna întâi, în ziua a cinsprezecea a lunii întâi. A doua zi după Paşte, fiii lui Israel au ieşit gata de luptă în faţa tuturor egiptenilor"

Versetul pe care l-ai invocat din Numeri capitolul 33 este un jurnal şi nu conţine o poruncă spusă cu Cuvintele lui Dumnezeu, şi deci a fost facultativ ca Moise să fie sârguincios în a explica. Textul ebraic este mai sărac ca în traducerile moderne şi acel  "A doua zi"  sau "zorii zilei", sau  " devreme" care sunt tot una cu alta şi cu acel "după",  adică e un termen tradus în sens poetic şi nu literar ca să poţi înţelege logica cuvintelor originale. 

 ויסעוH5265 Ue Isau [Şi se depărtau]  מרעמססH7486  me Ramses [de Ramses] בחדשׁH2320 bChodeş [în Luna],  הראשׁוןH7223 haReşon [primă]  בחמשׁהH2568 b’Chameşeh [în cincispre]  עשׂרH6240 (în cincispre)-zecea  יוםH3117 yom [zi]   לחדשׁH2320 L’Chodeş [a lunii]   הראשׁוןH7223 haRaşon [prime]  ממחרתH4283 me mochoret [de mâine, de după,  devreme, de zori]  הפסחH6453 haPESAH [Paştelui]   יצאוH3318 iţau [ieşit-au]   בניH1121 bânei [copiii lui]   ישׂראלH3478 Israel  בידH3027 b’iâd [(în, au) mânat]   רמהH7311 rome [ridicaţi]  לעיניH5869 L’aini [ ochi(lor) a]  כלH3605 kol [întreg, tuturor]  מצרים Miţraim [Egipteni(lor)] ׃H4713
Traducere Numeri 33:3: „Şi depărtându-se de Ramses în Luna Primă în cincisprezecea zi a Lunii Prime de după (sau din cauza gramaticii: devreme) Paştelui, Copii lui Israel au mânat ridicaţi în ochii întregului Miţraim;”
 
NTW Numeri 33:3:  "Au plecat din Ramses în luna întâi, în a cincisprezecea zi a lunii întâi. Chiar în ziua de după Paşte, fiii lui Israel au ieşit cu mână înălţată sub ochii tuturor egiptenilor."

Ziua de 15 este numită "a doua zi după Paște". Expresia înseamnă literal 'a doua zi dimineața după trecerea peste'. Trecerea peste a fost în noaptea dinaintea acelei dimineți, noaptea de 14 spre 15 dupa calendarul nostru (laic). Isus a tinut pastele in noaptea de 13 spre 14 dupa acelasi calendar (laic).

Să refac sau să corectez puţin logica la ce ai scris:
Ziua de 15 este numită "după Paşte". Expresia înseamnă literal 'a doua zi dimineaţa după păşirea pe lângă'. Păşirea pe lângă (casele cu miel) a fost în noaptea dinaintea acelei dimineţi, noaptea de 14 spre 15 după calendarul ebraic (ecleziastic). – până aici e corect

Isus a mâncat Paştile lui Iehova în noaptea de 13 spre 14 după acelaşi calendar (ecleziastic) ?
Nu ştiu motivul, dar poate fi ca Isus nu era de acord cu traditia de la Ierusalim despre paste a iudeilor.

Adu argumente!

Evangheliile sunt clare in aceasta disputa consemnând că Isus a ţinut paştele la începutul lui 14 Nisan în felul samaritenilor (probabil şi al saducheilor) şi a murit in paralel cu taierea mielului de paşte spre sfârşitul lui 14 Nisan în felul tradiţiei rabinice (reprezentată de farisei şi de Talmud).

Adu argumente "clare" cu care să pot convinge şi pe un vorbitor de limbă ebraică, greacă, arameică care nu ştie cum este tradus Noul Testament în limba română.

[logic]

Evangheliile sunt clare in aceasta disputa consemnând că Isus a ţinut paştele la începutul lui 14 Nisan în felul samaritenilor (probabil şi al saducheilor) şi a murit in paralel cu taierea mielului de paşte spre sfârşitul lui 14 Nisan în felul tradiţiei rabinice (reprezentată de farisei şi de Talmud).

Adu argumente "clare" cu care să pot convinge şi pe un vorbitor de limbă ebraică, greacă, arameică care nu ştie cum este tradus Noul Testament în limba română.

Faptul ca Isus a tinut pastele in seara anterioara nu tine de traduceri. Rezulta din naratiune.

Matei cap. 26, 27:
"Ucenicii au pregatit pastile... seara Isus s-a asezat la masa cu ucenicii sai... dupa ce au cantat o cantare au iesit spre Muntele Maslinilor... in noaptea aceasta toti veti gasi in mine o pricina de poticnire... Cei ce au prins pe Isus l-au dus la marele preot Caiafa... a cantat cocosul... Cand s-a facut dimineata toti... au tinut sfat impotriva lui Isus ca sa-l omoare... l-au predat guvernatorului Pilat din Pont... de la ceasul al saselea pana la ceasul al noualea s-a facut intuneric [orele de amiaza si dupa]... Isus a strigat iarasi si si-a dat duhul... spre seara a venit un om bogat... si a cerut trupul lui Isus"

[OryNider]

Faptul ca Isus a tinut pastele in seara anterioara nu tine de traduceri. Rezulta din naratiune.

E bine, nu am zis că Mesia cu ucenicii nu au mâncat Paştile lui Iahve, era suficeint să citez "de mult am vrut să mănânc paştile acesta împreună cu voi".

În ajunul zilei dintâi a sărbătorii pâinilor azime, în ebraică Hag Maţot, când se jertfeşte mielul, ucenicii L-au întrebat pe Domnul unde doreşte să gătească, ca să mănânce Paştile. După ce ia instruit ei au jertfit unui miel la Templu, iar Petru şi Ioan contactaţi un om care a oferit camera "de sus" din odaia lui de la Ierusalim.

Nu uita că ziua începe din ajun, din momentul asfinţitului soarelui până apar primele stele pe cer, şi durează până asfinţeşte iar soarele. Această acţiune trebuia făcută din timp ca să vorbească cu stăpânul casei care urma să-i găzduiască şi să aibă timp să se urce la Sanctuar şi să coboare cu bucatele sfinţite de preoţi.

Apoi a sosit ziua Turtelor Nedospite, când trebuia jertfit animalul pascal.
El i-a trimis pe Petru şi pe Ioan, zicând:
„Duceţi-vă şi pregătiţi-ne paştele ca să mâncăm“.

Ziua praznicului Azimelor, în care trebuiau jertfite Paştile [Pasca = din ebraică : korban Pesah קרבן פסח, jertfa de Paşti, "mielul de Paşti"], a venit.
Şi Iisus a trimis pe Petru şi pe Ioan şi le-a zis:

„Duceţi-vă de pregătiţi-ne Paştile [Pasca = din ebraică : korban Pesah קרבן פסח, jertfa de Paşti, "mielul de Paşti"], ca să mâncăm.”
„Unde voieşti să pregătim?”, L-au întrebat ei.


El le-a răspuns:
„Iată, când veţi intra în cetate, vă va ieşi înainte un om, ducând un ulcior cu apă; mergeţi după el în casa în care va intra şi spuneţi stăpânului casei: „Învăţătorul îţi zice: „Unde este odaia pentru oaspeţi în care să mănânc Paştile [Pasca = din ebraică : korban Pesah קרבן פסח, jertfa de Paşti, "mielul de Paşti"] cu ucenicii Mei?” Şi are să vă arate o odaie mare de sus, aşternută gata: acolo să pregătiţi Paştile [Pasca = din ebraică : korban Pesah קרבן פסח, jertfa de Paşti, "mielul de Paşti"].”


Ei au plecat şi au găsit aşa cum le spusese El. Şi au pregătit Paştile [Pasca = din ebraică : korban Pesah קרבן פסח, jertfa de Paşti, "mielul de Paşti"]’. - Luca 22:7-13

Ucenicii (aici cel mai bătrân şi cel mai tânăr) au fost trimişi să pregătească korban Pesah, jertfa de Paşti, ceea ce nu se putea la Sanctuarul din Ierusalim face cu o zi înainte, din cauza preoţilor. Era interzis de porunca lui Dumnezeu ca această jertfă numită "korban" să fie adusă în alt loc decât în Sanctuarul Consacrat aşa cum a spus: "acolo unde îmi voi pune Eu Numele", şi a ales o seminţie a lui Iuda în oraşul Ierusalim acest loc. (Deuteronom 12:5)

Dacă samaritenii au ţinut cu o zi înainte atunci tăierea mieilor se făcea la Templul Samaritean din Şilo pe care l-au rezidit în toate epocile pentru a practica forma lor evlavie. Cam departe pentru Petru şi Ioan ca să se urce la preoţii samariteni, iar apoi să revină la Ierusalim...

Din naraţiune rezultă că a sosit ziua când trebuia jertfit animalul pascal, mielul sau iedul de un an, de către întreg poporul.
   

[OryNider]

Ca să vorbim de naraţiune de exemplu în limba maghiară au jocul cu virgula: „Eljöve pedig a kovásztalan kenyerek napja, melyen meg kelle öletni a husvéti báránynak”;
Traducere:
„Venind deci a nedeospitelor pâini zi, în care trebuia omorât a paştilor miel”
în loc de:
„Venind deci a nedeospitelor pâini, zi în care trebuia omorât a paştilor miel”
Dacă citezi până la virgulă ori de la la virgulă contează foarte mult chiar şi acea virgulă...

Revenind la subiect, avem două texte:

Ioan 18:28: 
"Deci L-au adus pe Iisus de la Caiafa la pretoriu; şi era dimineaţă. Şi ei n-au intrat în pretoriu, ca să nu se spurce, ci să mănânce Paştile [în greacă: ΑΛΛΑ  ΦΑΓΩΣΙΝ  ΤΟ  ΠΑΣΧΑ, alla fagosin to pasca]".

De aici nu rezultă dacă întreg "poporul nu a mâncat" primul miel de paşti, şi nu face referinţă la "jertfa de peşti" doar aluzie la Marele Preot şi rolul său, dar rezultă că urmează să "mănânce pasca", azimă, maţot, şi cum mai e numit alimentul din cereale fără drojdie, sau a doua seară de paşti.

La a doua seară de paşti nu e necesar să ai carne de miel care se mănâncă conform poruncii cu ierburi amare (iuţi) şi cu azimă sau „pască” care se foloseşte în continuare până se împlinesc şapte zile fără drojdie. Acestea conform apostolului Pavel sunt azimele curăţiei şi deci Marele Preot, care acum este Mesia la altarul din rai, trebuie să fie fără pată.

Revenind la evanghelia după Luca avem aşa:

„Atunci (Şi - din aram.) a venit ziua azimelor  în ea este junghiat paştile (a darului /ofrandei de paşti - din aram).”

Luca 22:7:  „[în greacă: ΗΛΘΕΝ ΔΕ   Η  ΗΜΕΡΑ] Atunci a venit ziua [în greacă: ΤΩΝ   ΑΖΥΜΩΝ] a azimelor  [în greacă:  ΕΝ  Η  ΕΔΕΙ]  în ea (care) este [în greacă: ΘΥΕΣΘΑΙ ΤΟ  ΠΑΣΧΑ] junghiat paştile”

Mielul de paşti nu poate fi urcat la Sanctuar, sau conform poruncii din Exod cap. 12 junghiat în case, doar în ajunul sărbătorii între seri, pentru că nu se permite să munceşti în zi de sărbătoare, cu excepţia treburilor cohenilor leviţi la Sanctuar.

Odată ce a venit vremea tăierii iedului ori mielului întreg poporul se urcă cu el la Sanctuar şi aceasta nu se mai poate repeta în altă zi, ci atunci seara când asfinţeşte soarele nu se mai permite să fie scos nimic din miel din case, unde trebuie mâncat în acea noapte înainte să înceapă zorii primei zile a sărbătorii azimelor.

Pasca sau în ebraică Maţa trebuie să ajungă: şapte zile,
... iar ierburile amare şi celelalte alimente care se folosesc tradiţional cum este oul, mere răzuite, apă cu sare şi cu hrean, ş.a. nu sunt o problemă pentru cei care vor să mai aibă o masă cu cei dragi cu care probabil se reunesc rar, şi pot comemora semnificaţia emblemelor acestea şi simbolismul lor.

[valeriu]

Ştim că Isus a fost un împlinitor al legii lui Moise, deci, fără îndoială, El a serbat Paştele la data corectă, adică la 14 Nisan. Dacă ar fi serbat Paştele la o altă dată, 13 sau 15 Nisan, să nu credem că ar fi rămas neacuzat de preoţii care căutau motive asupra Lui.
Mai ştim că sărbătoarea Paştelui şi-a atins scopul acum 2000 de ani şi nu mai trebuie sărbătorită. Mai contează astăzi data la care a fost sărbătorită?
Subiectul fierbinte devine comemorarea morţii lui Hristos, până va veni El. A venit Hristos în 1914 sau în 1918? Dacă da, de ce a mai comemorat WTS moartea Sa încă aproape 100 de ani de atunci şi până azi? Azi (în 2012), Hristos este venit? Creşterea explosivă a numărului celor care s-au împărtăşit la comemorarea din 2011, cu 3000 de persoane, nu ne spune nimic? Nu cumva „unsul” (nu mă refer la Unsul Hristos, ci la cel ce se pretindea uns, la o clasă nu la un om) tocmai a fost stârpit? Daniel 9:24 – 27. Eu cred că da!

[OryNider]

Ştim că Isus a fost un împlinitor al legii lui Moise, deci, fără îndoială, El a serbat Paştele la data corectă, adică la 14 Nisan. Dacă ar fi serbat Paştele la o altă dată, 13 sau 15 Nisan, să nu credem că ar fi rămas neacuzat de preoţii care căutau motive asupra Lui.
Mai ştim că sărbătoarea Paştelui şi-a atins scopul acum 2000 de ani şi nu mai trebuie sărbătorită. Mai contează astăzi data la care a fost sărbătorită?

Ucenici dintre neamuri nu au fost obligaţi să ţină decât prescripţiile din Lege, Tora, cu privire la patru porunci, pentru a fi primiţi la adunare, întrunire, în casa unui tăiat împrejur, ş.a.
Aceasta a fost conluzia Marii Comisii care a început cu Simon în casa lui Cornelius.

Poruncile sunt peste 600 în Lege şi peste 1000 în Canonul Noului Legământ, deci dacă ţii pe cele patru poţi participa iar apoi depinde de fiecare cum îşi ia angajamentul în faţă la Dumnezeu.

Fiecare dată dintr-o poruncă a lui Dumnezeu este importantă. În acea dată în timpul exodului s-a mâncat mielul cu pască azimă sau frântă şi cu ierburi amare sau iuţi. O emblemă care nu a fost poruncită doar mai târziu, este vinul care se aduce un sfert de hin pentru fiecare miel când este adus a jertfă, dar iată că la această cină la care se mănâncă ca ofrandă de mâncare în familie acasă, după Exodul Babilonian s-a instituit câte o cupă de vin pentru fiecare punct din planul de mântuire al lui Dumnezeu. Apoi Mesia a schimbat semnificaţia emblemelor, sau ne-a deschis ochii ca să le vedem semnificaţia celor care mâncăm Paştile acasă aşa cum este porunca lui Dumnezeu.

Urmează ca Mesia să schimbe semnificaţia emblemelor de la cina din Ziua Răsuflării pe care creştinii o cunosc ca Ziua Trâmbiţei, apoi semnificaţia Zilei Ispăşirii când e poruca cu cei doi ţapi, adică referitor la ţapul ispăşitor, iar apoi semnificaţia Sărbătorii Corturilor şi adevărata semnificaţie a emblemelor sărbătorii, când toate neamurile vor fi obligate să se urce la Jerusalim.

[OryNider]

@ logic

• Nu era diferit în Egipt faţă de porunca care s-a dat după aceea şi faţă de cum a mâncat Mesia cu ucenicii. Nu ar fi permis Sanhedrinul ca cineva să sacrifice mielul pentru cina de Paşti mai repede cu o zi la Templu în Ierusalim.
• Porunca era să ţină mielul în case (deci nu în staule) din 10 Nisan (fie 9 seara fie 10 pe zi) până în ziua de 14 Nisan şi apoi să-l înjunghie între seri. Deci nu până în 13 Nisan când WTS face adunări sfinte şi aşteaptă lăsarea serii pentru a intra în data de 14 Nisan!
• Mesia cu ucenicii a mâncat cina pascală, care este ajunul celor 7 zile cu pască, pe data de 14 Nisan seara, iar serviciul de jertfire la Templu unde trebuia să nu fie spurcat Marele Preot era doar dimineaţa după ce a avut loc arestarea. O parte din perelinii care veneau la Ierusalim mai mâncau cina a doua seară în prima zi cu pască, aşa cum se face şi în prezent.
• În Ioan 18:28 nu scrie că evreii sau iudeii "nu mâncaseră încă paştele", ci scrie că urmau să mănânce pască, ceea ce este cu totul altceva şi anume ceea la care se referă apostolul Pavel cu "azimile curăţiei".
• Expresia "a doua zi după" este tot una în limba română cu "zorii zilei după" deci avem:

- "a doua zi după paşte" este corect: "zorii zilei după paşti",
- "a doua zi după sâmbătă" este corect: "zorii zilei de după Sabat" (Duminica), tradus în unele Biblii şi cu "în prima zi a săptămânii".

• Iisus era de acord cu tradiţia de la Ierusalim ca de exemplu a participat şi la Săcrătoarea Colibi (care este acum) la sfârşitul sărbătorii când a spus faimosul discurs "eu sunt apa vieţii ..." iar conform tradiţiei sanhedrinice ultima zi (care în 2012 cade pe 7 Oct.) este numită ziua apei fiind o tradiţie la Templu unde se cărau găleţi cu apă. Apoi este ziua Dării Legii, adică când s-au dat a doua oară teblele cu "cele zece porunci" iar Ioan în descrie la Templu învăţând mulţimile iar pe fraţii lui murmurând că a rămas acasă în colibă apoape toată sărbătoarea ceea ce se şi cerea prin poruncă să facă din ajun încă şase zile. 

Alte exemple sunt participarea la sărbătorile sanhedrinice cum este Hanuca, numită de Ioan "Sărbătoarea Innoirii Templului", când iudei au vrut să-l oblige să spună că este Mesia.[/list]

[OryNider]

bump!!!

Aseară a început ultima lună din calendarul Biblic a XI-a numită şi Adar. Mai avem 30 de zile până la capul tuturor lunilor, luna spicelor Aviv sau a berbecului Nisan (Exod 12:2).



Mai avem 40 de zile până la ziua alegerii mielului când Ioan zicea "Iată Mielul lui Dumnezeu" şi când i se cântau osanale (Ana Oşia'na rawa, Baruh hava b'şem yhwh) Binecuvântat fie cel ce vine în Numele IHVH, iar preoţii şi rabinii se gândeau să-l aresteze.

Mai avem 44 de zile până în ziua când mielul ales trebuie ţinut în casă şi sacrificat seara când din amurg şi până în zorii primei zile cu pască se mănâncă cina pascală.

Următoarea duminică încep apoi cele şapte săptămâni cu ziua primului rod a învierii şi se termină cu ziua Penticostei după exact lapte săptămâni tot într-o duminică.

[David]

Oricum n-are nici un rost, dzeu nu exista.

[GABRIELL]

De ce iehovistii il comemoreaza azi, pe Cris-tos (nume de grec) daca credinta lor le spune ca ar fi venit in anul 1914?Nu este logic si potrivit.Aceasta mascarada ar fi trebuit sa inceteze in anul 1914.
Dar bietii de ei indoctrinati, au aceasta singura sarbatoare (inmormintaciune ) care numai sarbatoare nu poate fi numita;in rest nu au nici o sarbatoare sub soare.O secta cel putin deprimanta,idioata.
Se stie insa ca aceasta profetie a iehovistilor(cea mai tare profetie) poate fi aruncata la WC ;au trecyt 100 de ani de la 1914 si deci profetia sa dovedit mincinoasa;ei ziceau ca pe parcursul acestei generatii se va implini.... ;si au cazut de acord ca o generatie se intindepe pina la virsta de 70-80 de ani(si au trecut 100 ani ).Deci profetia este  falsa si falimentara,ca tot de altfel ce tine de iehovism,crestinism.

Se mai stie ca Isusi Cristosi au fost destui in acea epoca a "veritabilului" Isus ,acest timplar de termopane
Cine si cum la ales pe veritabilu?Toata aceasta presiune de a aparea vreun Cristos sa bazat pe asa zisele profetii scribologite de evreii profeti (niste schizoizi paranoici(nebuni) )
Se stie ca evreii nu au crezut in acest Cristos inventat de unii;evreii ( il mai asteapta pe  Cristos unii)

Cristos nu a fost crestin,dar cei care au promovat crestinismului au fost de la inceputuri o secta ,un grup mic ,exact ca iehovistii....si sau propagat ca infectia ,in acele vremuri tulburi de oprimare sclavagista si romana.Da oamenii oprimati au nevoie de un salvator(bine ar fi sa existe asa ceva)

 Povestea asta cu crestinismul(cretinismul ) a prins dupa cum stim doar in aceasta sfera de influenta geografica.
Miliarde de oameni au alte religii...budisti,islamisti,sintoisti etc;pe dumniezooul vostru il doare in C. de acestia?
Nu.\,acestia doar nu au fost infectati.

Ce biata voastra de zei aveti care va ignora total si muriti de frustrati ce sinteti?
Cum sa pui botu la aceste povesti imbecile sa zici..dumnezeul iubirii,Cristosul iubirii,cind biblia il prezinta pe Iehova ,ca pe un criminal psihopat ,insetat de singe?
De ce dumniezero al iubirii nu-si trimite miradele de ingeri sa-i educe dupa voia lui...perfecta?

*****,nu exista nimic perfect,sfint ,doar prostia oamenilor ce cred astfel de imbecilitati!

Cum se face ca zeii vostrii ii ignora total pe batrinii vostrii chinuiti de (bolile create de Iehova,virusi,bacterii etc),pe copii vostrii ce se chinuie rapusi de miile de boli si pe zeii vostri indiferenti ii doare in P-la?

Acum cit de imbecil trebuie sa fi, sa fi credincios in imbecilitati?

 Aaa stiu f,bine! indoctrinarea la care am fost supusi din copilarie ne-a facut sa credem aceste imbecilitati ;cirdasia dintre politic si marile religii pentru a tine oamenii indoctrinati si manipulati;masa de manevra pt politicieni.

Iehovistilor, nu va mai credeti cireasa de pe tort,pt ca stati pe o gramada de *****, de cita mizerie ascundeti.
Menegerii vostrii de corporatie (societatea Turnu de Veghe) va dreseaza dupa cele mai moderne metode de manipulare si spalare pe creier.Aceasta secta se FOLOSESTE de aceasta tema mesianica,melodramatica ,apelind deci la emotile dvs.pt a va face robii lor.Si chiar ei se numesc Sclavu;ce cinic ,ce   aiuruitor, ce fatarnic ,ce ipocriti psihopati.

Menegerii vostrii (batrinii )sint dusi la tot felul de cursuri unde sint dresati sa fie dupa modelu cerut de secta;adica niste psihopati ,sobrii ,severi,*****Psihopat =om fara sentimente.

Imbecilii astia ,au ajuns chiar sa creada ca dumniezoo chiar ia pus de pastori peste turma de oi proaste.Au gustat puterea data de secta si le place,cum nu.

Cum ar fi sa credeti cind veti avea ceva dovezi;nu cind unii imbecili se erijeaza in ciobanii lu dumniezoo ? Ia mai ginditiva ca doar nu toti iti fi fiind niste ignoranti ingramaditi

Cam atit pt azi pa.


Si cite n-ar mai fi de zis !

[george 2]

Gab...Riell@
Alo, ti-ai dat drumul la gura in cel mai urat mod. Te-ai stamparat psihopatule? Urli in dreapta si stanga fara limite. Prin tot ce ai scris nu faci decat sa te caracterizezi pe tine. Ia mai citeste-ti odata capodopera uitandu-te intr-o oglinda.