Datorita evolutiei, sistemul de reproducere la oameni este afectat de diferite probleme. Si anume:
a) Barbatii au duce-o mai bine daca testiculele s-ar forma in afara corpului, direct in scrot (unde temperatura mai scazuta duce la un nivel calitativ mai ridicat al spermei). Testiculele insa incep sa se formeze in abdomen. Cand fetusul are 6-7 luni, testiculele migreaza in scrot prin doua canale numite "canalele inghinale", ferindu-se astfel de temperatura vatamatoare a corpului.
Aceste canale lasa in urma locuri vulnerabile care ii face pe barbati sa fie predispusi la hernii inghinale. Care hernii, sunt daunatoare: ele pot obstructiona intestinele, si cateodata cauzau moartea, inainte de a se inventa chirurgia. Nici un designer inteligent nu ne-ar fi supus la o asemenea calatorie testiculara sinuoasa. Ne-am capatuit cu ea pt. ca am mostenit programul de dezvoltare al testiculelor de la stramosii nostri pesti, ale caror gonade se dezvoltau si ramaneau complet in abdomen. Dezvoltarea noastra incepe cu testicule interne ca si la pesti, iar apoi coborarea lor a evoluat mai tarziu, ca o adaugire.
b) Barbatii sunt deasemenea dezavantajati de prostul design al uretrei, care se intampla sa treaca exact prin mijlocul prostatei, care produce parte din lichidul seminal. Ca sa-l parafrazez pe Robin Williams, este o teava de canalizare care trece printr-o zona de agrement! O mare parte dintre barbati vor dezvolta o prostata marita spre sfarsitul vietii lor, care sugruma uretra si va cauza urinatul sa fie dificil si dureros (acest lucru se pare ca nu a fost o problema in cea mai mare parte a existentei umane, cand putini barbati traiau mai mult de 30 de ani). Un designer destept nu ar fi trecut o teava flexibila printr-un organ predispus la infectie si umflare. Acest lucru s-a intamplat insa, pt. ca prostata mamifera a evoluat din tesut al peretilor prostatei.