Cateva completari pt. Homo ergaster
Deasemenea, degetele nu mai sunt curbate ca la maimute si Australopiteci.
Un cimpanzeu se naste cu 40% din capacitatea craniana adulta, si pe la sfarsitul primului an acel numar creste la 80%. In contrast, un copil uman se naste cu 25% din capacitatea adulta, si la sfarsitul primului an, creierul ajunge doar la 50%. Doar la varsta de 10 ani ajunge creierul la 95%.
Aceasta perioada lunga de dezvoltare a creierului necesita multa energie (oamenii de stiinta estimeaza ca creierul lui Lucy - Australopitecus afarensis - consuma 11% din caloriile ingerate; in cazul lui Homo ergaster acest numar se ridica la 17%; uneltele de piatra care le folosea ii permiteau sa consume mai multe calorii din maduva oaselor si carne) si ii impiedica pe copiii umani sa se descurce pe cont propriu. In timp ce puii de cimpanzeu se pot tine de mama lor cu mainile si picioarele, copiii umani trebuie tinuti de mamele lor. Puii de cimpanzeu isi pot face rost de mancare, dar copiii Homo ergaster probabil ca nu puteau sa o faca. Alimentele de baza mancate de acestia - tuberculi si carne - puteau fi obtinute doar de parintii lor.
Paleoantropologul Daniel Lieberman si expertul in biomecanica Dennis Bramble aduc in discutie faptul ca oamenii sunt excelenti alergatori pe distante lungi - in contrast cu cimpanzeii si alte primate care nu pot alerga decat in sprinturi de scurta durata. Corpul uman este adaptat la alergat din mai multe puncte de vedere. Picioare lungi si tepene ne fac sa alergam mai rapid, in timp ce tendonul lui Ahile actioneaza ca un arc care stocheaza din energia fiecarui pas, si o elibereaza in celalalt. Ne putem tine capul stabil in timp ce fugim, multumita unui aranjament unic al ligamentelor si a muschilor gatului, care lipseste la alte primate. Lieberman si Bramble au studiat fosile de hominizi cautand semne ale acestor adaptari pt. alergat, si Homo ergaster este cea mai veche specie la care ele apar.
Sursa: Smithsonian Intimate Guide to Human Origins
Copilul din Turkana
Homo ergaster
Varsta: 1.9 - 1.5 milioane ani
Inaltime: 1.45m - 1.85m
Greutate: 50kg - 68kg
Capacitate craniana: 508-910cc (cimpanzeii au 282-500 cc, Homo sapiens are 1052-1500cc )
Localitate: diverse situri in Valea Rift din Africa de est - Kenya, Tanzania, Etiopia, si Africa de Sud
Repertoriu fosil: Un schelet aproape complet, si cateva cranii complete; diverse fragmente de craniu, maxilar, pelvis si oase ale membrelor.
Anul descoperirii: 1971
"Omul muncitor" a fost denumit astfel datorita multor unelte de piatra gasite cu el; este primul hominin care are morfologia, statura si proportiile membrelor in versiunea moderna. Avea un mod de deplasare si fuga foarte similar cu al nostru.
Trasaturi fizice:
Scheletul cel mai complet (un exemplar in varsta de 7-15 ani numit Copilul din Turkana) este foarte similar oamenilor moderni ca forma si marime - zvelt si inalt, cu brate relativ scurte si picioare mai lungi ca orice alta specie umana anterioara acesteia.
Deasemenea, degetele nu mai sunt curbate ca la maimute si Australopiteci.
Citat
Schimbarea acestor proportii reflecta probabil dezvoltarea completa a mersului biped. Modul in care acest individ tanar s-a dezvoltat si a crescut indica un model putin diferit de cel al oamenilor moderni (maimutele prezinta o crestere/dezvoltare accelerata, la oameni procesul este mult mai lent).
Un cimpanzeu se naste cu 40% din capacitatea craniana adulta, si pe la sfarsitul primului an acel numar creste la 80%. In contrast, un copil uman se naste cu 25% din capacitatea adulta, si la sfarsitul primului an, creierul ajunge doar la 50%. Doar la varsta de 10 ani ajunge creierul la 95%.
Aceasta perioada lunga de dezvoltare a creierului necesita multa energie (oamenii de stiinta estimeaza ca creierul lui Lucy - Australopitecus afarensis - consuma 11% din caloriile ingerate; in cazul lui Homo ergaster acest numar se ridica la 17%; uneltele de piatra care le folosea ii permiteau sa consume mai multe calorii din maduva oaselor si carne) si ii impiedica pe copiii umani sa se descurce pe cont propriu. In timp ce puii de cimpanzeu se pot tine de mama lor cu mainile si picioarele, copiii umani trebuie tinuti de mamele lor. Puii de cimpanzeu isi pot face rost de mancare, dar copiii Homo ergaster probabil ca nu puteau sa o faca. Alimentele de baza mancate de acestia - tuberculi si carne - puteau fi obtinute doar de parintii lor.
Citat
Trunchiul este zvelt si cilindric, mult mai similar cu al nostru decat cu al homininilor anteriori (al maimutelor este mai conic). Omoplatul este putin diferit fata de al nostru, si ar putea sugera un uz diferit al membrelor superioare - poate un uz indelungat sau târâș infantil.
Unele vertebre prezinta un spatiu redus pt. sira spinarii, ceea ce ar putea insemna ca acesti indivizi nu aveau controlul respiratiei necesar pt. vorbire moderna. Coloana vertebrala este mai ingusta ca a oamenilor moderni, sugerand ca sistemul nervos nu ar fi fost dezvoltat suficient pt. a controla vorbirea.
Pelvisul este ingust (spre deosebire de maimute), rezultand un mers biped foarte eficient. Forma incheieturii soldului il distinge foarte clar de speciile Homo anterioare. Tibia este putin mai lunga ca la oamenii moderni, rezultand o indoire mai pronuntata a genunchiului in timpul mersului. Partea inferioara a piciorului este umana in orientare si structura interna a osului.
Paleoantropologul Daniel Lieberman si expertul in biomecanica Dennis Bramble aduc in discutie faptul ca oamenii sunt excelenti alergatori pe distante lungi - in contrast cu cimpanzeii si alte primate care nu pot alerga decat in sprinturi de scurta durata. Corpul uman este adaptat la alergat din mai multe puncte de vedere. Picioare lungi si tepene ne fac sa alergam mai rapid, in timp ce tendonul lui Ahile actioneaza ca un arc care stocheaza din energia fiecarui pas, si o elibereaza in celalalt. Ne putem tine capul stabil in timp ce fugim, multumita unui aranjament unic al ligamentelor si a muschilor gatului, care lipseste la alte primate. Lieberman si Bramble au studiat fosile de hominizi cautand semne ale acestor adaptari pt. alergat, si Homo ergaster este cea mai veche specie la care ele apar.
Citat
Craniul:Femeie Homo ergaster (vezi vedere 3D aici, necesita Flash).
Reconstituire:
Se ingusteaza imediat dupa orbitele oculare pt. ca creierul este mai mic ca la oamenii moderni. Gaura nasului sugereaza un nas ridicat (ca al oamenilor moderni), nu plat ca al cimpanzeilor. Arcuri supraorbitale pronuntate , molari si premolari mult mai mici ca ai australopitecilor.
Unele exemplare au o capacitate cerebrala mica (508cc - 580cc) in timp ce la altele este mult mai mare (804cc - 910cc). Fata este proiectata in afara, dar mandibula este retrasa si nu prezinta o barbie distincta.
Spre deosebire de oamenii moderni, are un unghi distinct intre arcurile supraorbitale si frunte. Fruntea este mai verticala decat in specii mai vechi. Nasul si gura sunt separate de o buza superioara adanca. Narile erau indreptate in jos ca la oamenii moderni, spre deosebire de maimute. Linia maxilarului este mai rotunda si mai mica ca a australopitecilor.
Sursa: Smithsonian Intimate Guide to Human Origins




memorat




.





