Experienta mea cu martorii

[cristinacris]

Sunt o persoana interesata de adevaratele valori ale vietii motiv pentru care am ajuns prin conjunctura de la serviciu sa studiez cu martorii in anul 2007. Studiul a inceput foarte bine avand in vedere ca eram ca un burete care absoarbe tot si m-am decis sa ma botez in anul 2009. Am activat ca vestitor nebotezat timp de vreo 6 luni. Inainte de botez cu vreo doua luni m-am decis sa verific autenticitatea datelor istorice prezentate in revistele martorilor. De cand am descoperit ca anul caderii Ierusalimului nu coincide istoric cu cel din doctrina martorilor (ref. 607 i.e.n) am inceput sa caut mai multe informatii si m-am decis sa aman botezul. De acolo a inceput adevaratul meu studiu in care mi-am folosit propria gandire si nu am luat ca veridica orice informatie prezentata. Studiul cu martorii l-am continuat pentru ca doream sa le pun in fata problemele din doctrina lor ca sa vad ce imi raspund. In prezent am o colega de serviciu care este martora si cu care citesc ocazional din cartea a doua de studiu  ea sperand sa ma hotarasc totusi sa ma botez, insa eu nu mai activez ca vestitor nebotezat de 1 an si jumatate si hotararea mea a fost deja luata. Imi place sa discut cu ei pentru ca le atrag atentia asupra erorilor din invatatura lor sperand ca vor gandi si ei singuri. Recent pe siteul jw.org a fost schimbata interpretarea cu privire la Mat. 24:44 unde acum spun ca sclavul fidel va fi numit peste bunuri in viitor luand in considerare traducerea cuvantului  érkhomai din greaca. Interpretarea veche era ca sclavul fidel deja este numit peste bunurile regatului. Ma bucur ca martorii cu care eu am discutat acest subiect si carora le-am atras atentia acum cativa ani ca nu este interpretat corect acest verset, vad acum ca am avut dreptate si poate isi vor pune si ei alte intrebari. Cam atat despre experienta mea cu martorii. Va multumesc ca ati avut rabdare sa cititi.

[Corpul de Guvernare]

Bine ai venit pe forum cristinacris!

E foarte bine ca ai stopat procesul de intrare in randurile martorilor si ca ai vazut cu ochii tai "minciunelele" pe care le schimba intotdeauna cand isi dau seama ca vreo doctrina nu mai "tine".

Acum nu au nici un fel de putere asupra persoanei tale, asa cum si-ar dori, pentru a te manipula si poti ramane in continuare libera.

Succes in continuare!

CdG

[Mimoza]

bine ai venit cristinacris! te felicit , fata desteapta care s-a trezit inainte de botez .

[cristinacris]

Multumesc Mimoza; daca ma trezeam dupa botez in prezent n-as mai fi putut discuta cu ei pentru ca azi as fi fost exclusa asa ca intr-adevar ma bucur ca nu m-am botezat.

[David]

Bun venit Cristina, imi place cum gandesti E bine ca n-ai rupt contactul cu ei, astfel ai posibilitatea  sa incerci sa-i trezesti pe unii. 

[cristinacris]

Bun venit Cristina, imi place cum gandesti E bine ca n-ai rupt contactul cu ei, astfel ai posibilitatea  sa incerci sa-i trezesti pe unii.

Multumesc. Pai am si incercat sa introduc usoare semne de intrebare in mintea lor dar nu prea am avut succes pana acum. Cred ca omul trebuie sa-si doreasca sa fie  open mind.

[Cineştiecine]

"Prin aceasta se va cunoaşte că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii pentru alţii". Textul aparţine Bibliei şi se găseşte în Ioan capitolul 13 versetul 33.
Un verset care m-a însoţit cel puţin zece ani din viaţă. Ani pierduţi, spun astăzi. Ani în care nu numai că n-am învăţat iubirea (ea exista de altfel în inima mea), ci am învăţat să urăsc oameni, rase, religii până chiar şi pe mine m-am urât contrar versetului des repetat în cuvântările publice de la Sala Regatului, unde mi-am petrecut o bună bucată de vreme din cei zece ani.
Era undeva prin 2000, an în care viaţa mea se împărţea între cei patru copii, soţ şi locul de muncă. În general eram iubită peste tot. O bună organizatoare de petreceri, o bună ascultătoare, cântam deseori (activasem o vreme într-un ansamblu folcloric local). Îmi place să cred că şi acasă eram o soţie şi-o mămică bună. Ca orice om, decepţii aveam şi eu. Nimic nu poate fi perfect.
Într-o zi, la postul de radio local, în cadrul unei emisiuni pe tema "Care este adevărata fericire?" am avut o intervenţie în care spuneam că viaţa nu constă în bunurile materiale pe care le ai. Un fost coleg de clasă al soţului meu, martor a lui Iehova, a auzit acea emisiune şi s-a decis să ne viziteze. Erau doi. Amândoi bătrâni de congregaţie. Au abordat tema fericirii. Treptat, ne-au propus să studiem. Soţul, ateu convins, a spus că nu are rost. Eu am mai fost dezamăgită odată din cauza religiei dar am acceptat totuşi acel studiu.
La o vizită ulterioară m-a predat. Era o nevastă de bătrân incoerentă, fără nici o tehnică. Aici am început să greşesc. Am cerut ceva mai bun şi-am primit. O pionieră regulară unsă cu toate alifiile a început să mă prelucreze. Sunt produsul ei. Din persoana caldă şi plină de iubire, am ajuns aproape un om de tinichea.
Se spune că omul de tinichea nu avea inimă. Dorea să ştie cum e atunci când râzi, să ştie ce-nseamnă mirosul florilor de primăvară sau adierea vântului din serile răcoroase. Dorea să se zbenguie în apa cristlină a izvorului de munte, dar vai, orice încercare ar fi eşuat. El era de tinichea şi-ar fi-nceput să ruginească.
Aşa sunt martorii. Oameni de tinichea. Roboţi meniţi să trăiască împlinirea dorinţelor lor ascunse doar în vis. Acţiunile lor sunt cele pentru care au fost programaţi. Nu mă leg de fundamentele religiei, deşi unele dintre ele mi-au schimbat viaţa. 2001 a fost primul an în care n-am mai împodobit brăduţul cu care-mi obişnuisem copiii. În acelaşi an mi i-am expediat de acasă dându-le bani să-şi petreacă zilele de naştere pe ici, pe colo, în câte-o cofetărie sau băruleţ, mai încolo, după ce-au crescut.
Colegilor le-am spus clar cum am fost învăţată: "Dragi colegi, începând din acest an eu nu mai sărbătoresc zile de naştere, revelioane sau altele cu voi, voi deveni o martoră a lui Iehova". "Să-ţi ajute Dumnezeu!", zise o colegă uitându-se la mine de parcă aş fi avut o aură în jurul capului. Şi-am fost tratată aproximativ cum m-am aşteptat.
M-am avântat în predicare. Am început pionieratul în domeniu. Ore întregi zilnic la uşile altora încercând să le insuflu iubire şi speranţă, timp în care ele, dispăreau treptat din inima mea. Le vorbeam de lumea nouă, când nu va mai fi boală, bătrâneţe sau moarte, o lume în care nu există ură, o lume ideală în care să trăieşti fericit şi mulţumit...
Din nefericire pentru mine, în timp, am învăţat că acolo n-au loc copiii mei, soţul sau mama pentru că ei fie au alte religii, fie că n-au nici una. Şi-atunci mi-am pus unele întrebări. Ce-aş putea să fac eu într-un paradis fără cei dragi mie? - spre exemplu. Asta mai la-nceput.
Apoi am început să fac paralele între Ce pretinde Dumnezeu de la noi (martori fiind) şi ce fel de martori suntem. Am învăţat invidia, ura sau gelozia, stări pe care înainte nu le-am avut. Am învăţat ce-nseamnă concurenţa prin obligativitatea raportului lunar de predicare, am început să dezvolt sentimente de vinovăţie însoţite frecvent de atacuri de panică, deoarece fie că nu reuşisem să particip la vreun program religios, fie că activitatea mea era atât de intensă încât n-aveam răgaz nici măcar pentru mine. Atunci am început să mă urăsc, să mă acuz, să-mi pară rău din ce în ce mai mult că am intrat în acest ţarc infect.
Cineva în aceiaşi situaţie ca a mea spunea “Nu mi-am pierdut anii acolo. Doar i-am trăit altfel.” Eu nu cred că i-am trăit. Eu cred că am pierdut multe. Foarte multe. Şi nici nu ştiu cui ar trebui să mulţumesc pentru faptul că în corpul meu de tinichea am auzit primele bătăi ale inimii şi am reuşit să simt căldura razelor de speranţă.

[GABRIELL]

Ce sa faci sora draga , am plecat urechea, am muscato.Acum ne lingem ranile.
Invatatura de minte...daca intilnim oameni care se tin de noi,cu orce chestii...sigur treaba pute acolo.Familia ,prietenii neconditionati(nu cum era la martori),colegii de munca,ne sint suficienti pentru nevoia de socializare cu care ne-am nascut.
Aviz celor ce pleaca urechile la secte sau grupuri cu interese mascate.Cei mai adevarati prieteni sint cei din familia ta,doar pe ei te poti baza cu adevarat.
Bine ai iesit la libertate !

[Cineştiecine]

Gabriell, mă bucur mult că am ieşit. Acum aştept vindecarea.Se pare că asta e cea mai grea

[Valer]

Acum aştept vindecarea.Se pare că asta e cea mai grea

Cine ... stai linistita ... de aici incolo , pas cu pas , totul va intra in normal .
 Gindeste-te ca altii au suferit mult mai mult ... si-au sacrificat multi ani din viata in inchisorile comuniste , crezand ca D-zeu le cere asta ...si voi ce n-ati fost acolo nu va puteti inchipui cum a fost ...si totusi unii dintre noi am reusit sa revenim la normal , fara sa ramanem marcati intr-un mod vizibil ...deci se poate .

[Cineştiecine]

Valer, sunt sigură că o să treacă. Sunt din ce în ce mai liniştită!

[David]

O sa iti revii pana la urma. Din pacate tactica asta a lor de a te face sa te simti vinovat este deosebit de eficienta adesea, avand in vedere ca o aplica cu mai toate ocaziile: la cuvantarea publica, studiul turnului, "sfaturi" de la batrani. "Oare ai facut tot ce puteai face in serviciul lui iehovescu"? "Cand ajungi acasa, pornesti mai intai televizorul?" "Cate ore petreci zilnic in fata TV-ului si cate in lucrare"? Etc.

Nu e de mirare ca pica oamenii in depresie. Eu dupa ce am incetat sa merg la sala si lucrare m-am simtit liber ca pasarea cerului, si nu-mi venea sa cred ca am toata ziua pt. mine

[Cineştiecine]

David, îmi doresc şi eu să mă simt liberă ca pasărea cerului şi în mod sigur aşa va fi. Teoretic de o peste un an nu mai activez de loc. Nu m-am simţit liberă deoarece eram legată de ei de acea apartenenţă şi se simţeau îndreptăţiţi toţi să-mi dea sfaturi...
Ce bine va fi când nu mă vor saluta!

[ilie]

Asa este David,eram sclavii oamenilor rai...Parca nu puteam sa inchidem usa casei si sa invocam pe oricine...daca eram religiosi.S-au sa facem la fel, ca si liberi cugetatori!

[ilie]

Cinestiecine,tu ai "coloana vertebrala",ca si Alice,fam. Hodor,Gabriell,noi toti,...etc.Oricum,ieseam...nu suntem 'tipul de oameni" pe care i-i cauta Wts...desteptul se trezeste,prostul, niciodata!!!Mi-a zis unul,(pioner special):Mi-am dat seama ca esti ratacit pe la martori...apoi eu i-am spus:da?esti pe nisipuri miscatoare...inseamna ca si tu esti "ratacit"...tare,nu?(strict autentic)