textul zilei

[Eli]

E dimineata e timpul pentru a analiza textul zilei 

Pentru orice lucru este un timp fixat. (Ecl. 3:1)
Comentariul societatii:
Când suntem reprezentaţi într-o rugăciune publică, trebuie să manifestăm în mod respectuos ‘teamă de Dumnezeu’ (1 Pet. 2:17). Unele gesturi sunt potrivite într-un anumit moment şi loc, dar nu şi la o întrunire creştină. De exemplu, să presupunem că mai mulţi fraţi s-ar ţine de braţ sau de mână în timpul rugăciunii. Acest lucru i-ar putea jigni pe unii sau le-ar putea distrage atenţia altora, inclusiv invitaţilor, care nu ne împărtăşesc convingerile. Desigur, unii parteneri de căsătorie s-ar putea ţine de mână în mod discret. Dar, dacă ar sta îmbrăţişaţi în timpul unei rugăciuni publice, i-ar putea poticni pe cei care îi observă, dându-le impresia că îi preocupă mai mult relaţia lor romantică decât să arate respect faţă de Iehova. Aşadar, să facem „toate lucrurile spre gloria lui Dumnezeu“ şi să evităm conduita care ar putea distrage, şoca sau poticni pe cineva (1 Cor. 10:31, 32; 2 Cor. 6:3). w09 15/11 1:19

Eu as spune altfel Pentru orice lucru este o regula fixata. Cred ca toti cei care au fost sau sunt martori s-au confruntat cu aceasa problema cand a trebuit sa ia unele decizii personale bazate pe constiinta.
Este cam ca atunci cand cineva iti face cadou o masina dar pastreaza cheile la el spunandu-ti o sa-ti spun eu cand si cum trebuie s-o conduci.
Ex: poti sa porti barba bine ingrijita  dar asta va fi cam singurul tau privilegiu, sau poti sa mergi la o nunta unde e present un exclus? Da dar adio privilegii. Cat de scurta poate sa fie fusta unei surori? Pana la genunchi, daca e cu un deget mai scurta e déjà in chiloti  etc
Voi stiti ca lista ar putea continua la infinit cu aspectele in care ei, adica batranii si “sclavul”
Iau  hotarari in locul constiintei noastre. De fapt asa cum am ilustrat la inceput ei tin cheile constiintei noastre.
 Inca ceva, cand va veti hotara sa plecati sis a va recuperate propria constiinta, nu le cereti cheile batranilor, n-o sa vi le dea. Urcati-va in masina fortati contactul si demarati in tromba cu o constiinta libera si curata
 O zi cat mai frumoasa va doresc!

Cu drag fratele vostru,
Eli.

[GABRIELL]

Si eu eram dezgustat de unele interpretari ale "textului zilei",de ce ?pt ca se vedea clar manipularea la care eram supusi.Cu unele texte o mai nimereau cu altele,unele comentarii nu aveau nici o legatura cu textul s.s.m.d.p.Bun sfat cu decolarea,prostul de mine am ales calea mai grea,increzinduma in iubirea frateasca           Eu am fost la doua comitete Judiciare ,la primul am iesit victorios ,pentru ca le,am spus ce am in gusa[asta dupa o ora si ceva de iertaciuni la al doilea prostul de mine am mers la sfatul unor prieteni care mau sfatuit,si pt ca am vrut sa ma duc pe acelas drum cu sotia ,sa o pprotejez sa nu sufere...Am fost intrebat ;te-ai rugat la Iehova sa nu fi exclus.?Eu in gindul meu;Sa va duca Dracu ca Dumnezeu nu are nici o treaba cu voi..Eu am fost EXCLUS pt injurii aduse "organizatiei" Mai exact i-am spus unui batrin ce ma hartuia ani de zile ca;Sinteti o secta Americana oribila care va hartuiti turma si o banda de ipocriti care mi-ati F capu cu teoriile voastre.Toata preocuparea lor a fost insa legata de titulatura de SECTA pe care le-am spuso.AVENTURA VIETII MELE.Apropo ce reprezinta cheile de contact?

[Eli]

Pai ce sa fie altceva decat multimea de reguli scrise si nescrise prin care ti se controleaza constiinta.

[Cineştiecine]

Marţi, 15 noiembrie
Este spre binele meu să mă apropii de Dumnezeu. (Ps. 73:28)

"Pentru a ne bucura pe deplin de foloasele faptului de a fi membri ai familiei lui Iehova trebuie să facem un jurământ de dedicare. Aşadar, noi ne dedicăm lui Dumnezeu deoarece, în pofida imperfecţiunii, dorim să-i aparţinem şi suntem hotărâţi să-i fim loiali, indiferent ce s-ar întâmpla"

[Corpul de Guvernare]

Psalmii sunt texte frumoase si usoare.
De data aceasta au cam nimerit comentariul 

CdG

[Cineştiecine]

Miercuri, 16 noiembrie
Ce va fi cu noi? (Mat. 19:27)
Şi cometariul societăţii:

Petru dorea să ştie ce le rezerva viitorul lui şi celorlalţi discipoli. Ei făcuseră mari sacrificii pentru a se devota lucrării de predicare a Regatului . Ce asigurare le-a dat Isus? El a spus că discipolii săi vor face parte dintr-o fraternitate spirituală: „Nu este nimeni care a lăsat casă sau fraţi sau surori sau mamă sau tată sau copii sau ogoare pentru mine şi pentru vestea bună şi care să nu primească însutit acum, în acest timp, case şi fraţi şi surori şi mame şi copii şi ogoare împreună cu persecuţii, iar în sistemul viitor, viaţă veşnică“ . Creştinii din secolul I, printre care Lidia, Aquila, Priscila şi Gaius, şi-au pus la dispoziţie ‘casele’ şi au devenit „fraţi şi surori şi mame“ pentru colaboratorii în credinţă, aşa cum a promis Isus

Adică  faptul că şi-au pus la dispoziţie casele ...ce vor să zică?

[lycurgos]

Textul zilei de dimineata l-as inlocui cu o poezie al lui Eminescu.La ora asta sunt poetic,si poestez :

Rugãciunea unui dac

Pe cînd nu era moarte, nimic nemuritor,
Nici sîmburul luminii de viatã dãtãtor,
Nu era azi, nici mîne, nici ieri, nici totdeuna
Cãci unul erau toate si totul era una,
Pe cînd pãmîntul, cerul, vãzduhul, lumea toatã
Erau din rîndul celor ce n-au fost niciodatã,
Pe-atunci erai Tu singur, incît mã-ntreb în sine-mi
Au cine-i zeul cãrui plecãm a noastre inemi?

El singur zeu stãtut-a 'nainte de-a fi zeii
Si din noian de ape puteri a dat scînteii
El zeilor dã suflet si lumii fericire
El este-al omenimei izvor de mîntuire.
Sus inimile voastre, cîntare aduceti-i !
El este moartea mortii si învierea vietii!

Si el îmi dete ochii sã vãd lumina zilei
Si inima-mi împlut-au cu farmecele milei,
Din vuietul de vînturi auzit-am al lui mers
Si-n glas purtat de ape simtii duiosu-i viers
Si tot pe lîng-acestea cersesc înc-un adaos;
Sã-ngãduie întrarea-mi în vesnicul repaos !

Sã blesteme pe-oricine de mîne-o avea milã,
Sã binecuvînteze pe cel ce mã împilã,
S-ãsculte orice gurã ce-ar vrea ca sã mã rîdã,
Puteri sã puie-n bratul ce-ar sta sã mã ucidã,
Si-acela dintre oameni devinã cel întîi
Ce mi-ar rãpi chiar piatra ce-oi pune-o capãtîi.

Gonit de toatã lumea prin anii mei sã trec,
Pîn' ce-oi simti cã ochiu-mi de lacrime e sec,
Cã-n orice om din lume un dusman mi se naste,
C-ajung pe mine însumi a nu mã mai cunoaste
Cã chinul si durerea simtirea-mi a-mpietrit-o --
Cã pot sã-mi blestem mamã, pe care am iubit-o,
Cînd ura cea mai crudã mi s-ar pãrea amor...
Poate-oi uita durerea-mi si voi putea sã mor.

Strãin si fãr' de lege de voi muri, atunce
Nevrednicu-mi cadavru în ulitã l-arunce,
S-aceluiã, Parinte, sã-i dai coroana scumpã,
Ce-o sã amute cîinii cã inima-mi s-o rumpã,
Iar celui ce cu pietre mã vã izbi în fatã,
îndura-te, stãpîne, si dã-i pe veci viatã !

Astfel numai, Pãrinte, eu pot sã-ti multumesc
Cã tu mi-ai dat în lume norocul sã trãiesc.
Sã cer a tale dãruri genunchi si frunte nu plec,
Spre urã si blestemuri as vrea sã te înduplec,
Sã simt cã de suflarea-ti suflarea mea se curmã
Si-n stingerea eternã dispar fãrã de urmã !

(Poezii postume, 1876)