De ce crește numărul de „creștini unși”?

[sceptic]

De ce crește numărul de „creștini unși” din doctrina martorilor?

Pentru cei care nu știu , creștinii unși sunt, în accepțiunea martorilor, cei care au speranță cerească, în opoziție cu marea mulțime care are speranță pământească. Spre deosebire de cei din urmă, creștinii unși se împărtășesc din emblemele de la comemorarea morții lui Isus (pâinea nedospită și vinul).

Un motiv ar fi că învățătura privitoare la închierea alegerii lor în 1935 a fost abandonată în 2007:

Fără îndoială, dacă un creştin uns cade de la adevăr şi nu se căieşte, Iehova cheamă pe altcineva în locul lui (Romani 11:17–22). Cu toate acestea, numărul creştinilor unşi care au devenit infideli este probabil mic. Alt aspect este că, odată cu trecerea timpului, unii creştini botezaţi după 1935 au avut mărturia spiritului sfânt că au speranţă cerească (Romani 8:16, 17). Prin urmare, nu putem stabili o dată exactă la care ia sfârşit chemarea la viaţă cerească a creştinilor.

Această schimarea a fost însă una necesară, la fel ca cea legată de generație, deoarece chiar și unii membrii Corpului de Guvernare din prezent sunt botezați după 1935. Martorii au fost nevoiți să se ajusteze la realitatea rapoartelor și la trecerea anilor.

Prin 1996 martorii încercau să ofere o explicație penibilă:

Cel mai recent raport publicat este cel din anul 1995, şi el indică 28 de participanţi în plus faţă de anul precedent, deşi numărul celor care s-au împărtăşit în raport cu cei care au asistat a scăzut, de fapt. La urma urmelor, faptul că alţi câţiva au ales să se împărtăşească din embleme nu constituie un motiv de îngrijorare. De-a lungul anilor, unii, chiar dintre cei botezaţi recent, au început dintr-o dată să se împărtăşească. În mai multe cazuri, după un timp ei au recunoscut că era o greşeală. Unii şi-au dat seama că împărtăşirea lor era o reacţie afectivă probabil la stresul fizic sau mintal. Dar au ajuns să înţeleagă că în realitate nu erau chemaţi la viaţă cerească. Ei au apelat la înţelegerea plină de îndurare a lui Dumnezeu şi continuă să-i slujească în calitate de creştini excelenţi, loiali, având speranţa vieţii veşnice pe pământ.

Ce le va aduce viitorul? Vor interpreta martorii numărul 144.000 ca fiind unul simbolic? Având în vedere că șfârșitul nu mai vine, mai devreme sau mai târziu acest număr va deveni neîncăpător.

Edit: Actualizat grafic

[Dorel Caminante]

Iată că Corpul de Guvernare merge şi mai departe cu limitarea numărului celor unşi.
Problema se pune în felul următor: "sclavul" nu are curajul să admită că 144 000 este simbolic. Iar logica îl ajută foarte mult: 12 triburi (ale unui Israel care nu e literal) × 12 000 (care, din nou, nu este literal, ba chiar este un simbol numeric care arată că "Israelul spiritual este organizat în mod echilibrat" — vezi re pag. 117) = 144 000 literal! Da, probabil la fel ca (-) × (-) = (+). Mă depăşeşte raţionamentul!
Dacă pornim de la ipoteza că 144 000 e simbolic, iar numărul generaţiilor suprapuse de unşi din 1914 până la Armaghedon e 2 şi nu nelimitat (după cum se gândeau unii în urma informaţiilor apărute în w08 2/15), există o singură soluţie: muşamalizarea şi negarea faptelor, la care distinsul şi numitul 'sclav' este expert doctor docens honoris pauza.
Buuun. Dar oare cum se poate renunţa la un aspect vizibil, precum numărul celor unşi, care an de an (cel puţin în ultimii 20 de ani) tot era publicat în Anuar? După cât se pare, dacă 1935, un an de referinţă care timp de 41 de ani era bătut în cuie, poate deveni istorie printr-un simplu articol de revistă, de ce să nu se adopte aceeaşi metodă şi pentru evidenţa celor unşi? Mai e însă o problemă. Este clar, logic şi biblic că 1935 nu este o dată stabilită de Scripturi pentru încheierea chemării cereşti. Nu e greu să concepi un articol pentru a combate ceva ce e din start o inepţie. Dar atunci când lucrurile sunt mult mai faptice, cum sunt cifrele şi rapoartele din Anuar, care se centralizează informatic şi sunt verificate de comitetele de serviciu ale congregaţiilor care raportează acele date (mă îndoiesc sincer ca vreun bătrân să umfle intenţionat numărul celor care se împărtăşesc din emblemele de la Comemorare), e greu să le combaţi. Aici intervine însă o tehnică veche de secole, din aria sofismelor (vezi, de pildă, În căutarea libertăţii creştine, engl., de la pagina 436 începând): atacul la persoană (ad hominem — un sofism prin care "sclavul" etichetează clasele de personae non gratae: apostaţi, oameni din lume şi cei care se pretind (indiferent că o fac pe bună dreptate sau nu) că au un anumit statut fără aprobarea 'sclavului'.
Punând cap la cap toate aceste principii, iese paragraful următor care a apărut în Turnul de veghe, ediţia de studiu, din august:

Participanţi la Comemorare. Această rubrică indică numărul total al persoanelor botezate care se împărtăşesc din simboluri cu ocazia Comemorării. Dar reprezintă acest total numărul celor unşi de pe pământ? Nu neapărat. Sub efectul unor credinţe religioase din trecut sau al unui dezechilibru mintal ori emoţional, unii ar putea crede în mod eronat că au speranţă cerească. Din acest motiv, noi nu putem şti numărul exact al celor unşi de pe pământ, şi nici nu e nevoie să-l ştim. Corpul de Guvernare nu păstrează evidenţa tuturor celor care se împărtăşesc.

Comentarii suplimentare coming soon to a bulletin board near you!

P.S. Îmi cer scuze pentru tonul uşor sarcastic şi ironic, dar nu m-am putut abţine. Enjoy!

[calea]

Dragă sceptic de unde ai informaţia cu numărul unşilor din grafic, dacă apare în vreo publicaţie WTS, ai putea să ne dai sursa?
Mulţumesc.

Primul Preşedinte scrie în cartea „Taina Împlinită” că în primele 3 secole de creştinism, au fost peste 800.000 de martiri pentru Cristos.
O altă dovadă tot istorică este ceea ce scrie cartea: Atlas of the Bible (1981) la p.205: „Prin anul 100 e.n. s-a estimat că erau peste 300.000 de creştini în Imperiul Roman.”. O altă dovadă istorică este ceea ce îi scrie Pliniu cel Tânăr ca guvernator al Bitiniei între anii 52-117 e.n. împăratului Traian: „Au pătruns (creştinii) nu numai în oraşe ci şi la sate şi în locurile de la ţară astfel că templele sunt aproape goale.” Atunci cum se poate ca din anul 33 e.n. – până în prezent, să se fi strâns numai 144.000 de creştini?
De asemenea să nu uităm căci conform cu W 15/8 1996 p.31 în secolul XX, au participat la cina Domnului cel puţin 52.465. Această informaţie ridică următoarea întrebare: oare din primul secol până la sfârşitul secolului XIX să nu fi fost decât la 90.000 de creştini? Însuşi Russell spune în cartea Taina Împlinită că în 95 e.n. 40.000 de martiri au murit ucişi de Domiţian, iar în Egipt la muncă silnică 700.000, şi ştim că toţi care au murit pentru Cristos vor guverna cu Cristos (Apocalipsa 20:4; 2Timotei 2:12).

În ce priveşte cifra de 144.000 eu personal cred că atât originea etnică este literală, cât şi cifra de 144.000 (în contrast cu marea mulţime din toate naţiunile care sunt un număr nedefinit), dar cifra de 144.000, nu reprezintă creştinii adunaţi de pe parcursul secolelor începând cu primul secol, ci ea reprezintă un grup din trupul lui Cristos, ce va apărea în viitor pe scena lumii, după ruperea sigiliului al şaselea, când toţi deodată ca oameni (nu ca spirite) sunt sigilaţi pe frunte, cu scopul de a fi ocrotiţi în necazul cel mare.

[Dorel Caminante]

Dragă sceptic de unde ai informaţia cu numărul unşilor din grafic, dacă apare în vreo publicaţie WTS, ai putea să ne dai sursa?

Valorile concrete pentru numărul celor unşii există pentru anii unde vezi un punct îngroşat pe grafic. Acele valori le găseşti în Watchtower Library, ediţia engleză, căutând în index, iar acolo ai referinţe către Anuare, Turnuri etc.

[calea]

Din păcate nu mă descurc, nu ştiu bine engleza, dacă cineva ar binevoi să îmi dea o mână de ajutor, îi mulţumesc anticipat. 

[calea]

În W 15/8 1996 p.31 se spune:

"Evenimentele care au marcat deceniile trecute indică atât încheierea chemării celor unşi, cât şi binecuvântarea lui Iehova asupra ‘marii mulţimi’ crescânde, care speră să supravieţuiască ‘necazului celui mare’ (Apocalipsa 7:9, 14). De exemplu, la celebrarea Comemorării în 1935, când asistenţa a fost de 63 146 de persoane, numărul celor care s-au împărtăşit din embleme ca semn al faptului că se declară unşi a fost de 52 465. Treizeci de ani mai târziu, adică în 1965, asistenţa era de 1 933 089, în timp ce numărul celor care s-au împărtăşit a scăzut la 11 550. După încă 30 de ani, în 1995, numărul asistenţilor s-a ridicat la 13 147 201, dar numai 8 645 s-au împărtăşit din pâine şi vin (1 Corinteni 11:23–26). Este limpede că, pe măsură ce deceniile au trecut, numărul celor ce se declarau a fi din rămăşiţă a scăzut considerabil — aproximativ 52 400 în 1935, 11 500 în 1965, 8600 în 1995. Însă cei cu speranţă pământească au fost binecuvântaţi, iar numărul lor a crescut foarte mult".

Dragă sceptic, aş dori dacă ai putea să ne dai sursa în literatura WTS cu numărul celor ce s-au împărtăşit în anul 1933, care conform graficului ar fi de peste 80.000, ar fi interesant să avem dovada palpabilă pentru a le deschide ochi martorilor, care cred teoria că din 33-1935 nu au fost decât 144.000 de creştini.

[sceptic]

Dragă sceptic de unde ai informaţia cu numărul unşilor din grafic, dacă apare în vreo publicaţie WTS, ai putea să ne dai sursa?

Pe vremea aceea, Germania era ţara în care existau cei mai mulţi continuatori unşi ai lui Cristos. De fapt, dintre cele 83 941 de persoane care s-au împărtăşit la Cina Domnului în 1933, aproape 30 la sută trăiau în Germania. Nu după mult timp, integritatea acestor Martori germani a fost pusă la grea încercare (Revelaţia 12:17; 14:12). Concedierile, percheziţionarea locuinţelor şi exmatriculările au fost urmate, la foarte scurt timp, de bătăi, arestări şi întemniţări (imaginea 1). Ca urmare, în anii premergători celui de-al doilea război mondial, Martorii lui Iehova reprezentau între 5 şi 10 la sută din totalul celor închişi în lagărele de concentrare.

Am observat însă o contradicție legat de anul 1935:

În 1935, numărul celor care au asistat la celebrarea Comemorării morţii lui Isus pe întregul glob a fost de 32 795 de persoane. Dintre acestea, 27 006 s–au împărtăşit din simboluri în calitate de membri ai rămăşiţei celor 144 000 care sînt încă pe pămînt şi care au speranţă cerească. Mai tîrziu, în acelaşi an, indentitatea marii mulţimi a fost dezvăluită ca lumina strălucitoare a unui fulger. Aceste persoane blînde care aşteaptă cu nerăbdare viaţa eternă pe un pămînt paradiziac exercită, de asemenea, credinţă în sîngele vărsat de Isus; ei vin la Iehova pentru a i se dedica, se supun botezului şi–i slujesc lui Dumnezeu în mod zelos, avînd perspectiva fericită de a supravieţui ‘marelui necaz’.

și:

Până în 1935 ei au crescut la număr, astfel că 56 153 de persoane dădeau raport de activitate. În acel an, 52 465 s-au împărtăşit din emblemele de pâine şi vin la Comemorarea anuală a morţii lui Isus, exprimându-şi astfel speranţa de a deveni preoţi cu Cristos Isus în domeniul ceresc al marelui templu spiritual al lui Iehova. Ei urmează să slujească şi în calitate de coregenţi ai lui în Regatul său Mesianic.

Numărul 52 465 este susținut de patru surse din literatura martorilor, iar cel de 27 006 doar de una singură, cea menționată. De ce oare? Este o greșală sau o tentativă de ajustarea a trecutului? Alt lucru interesant pe care l-am observat este că numărul celor care s-au împărtășit a crescut puternic cu ocazia celui de-al doilea război mondial. O fi oare un din cauza unui „dezechilibru mintal ori emoţional” al celor unși?

Edit: Am reviziut tabelul.

[calea]

îţi mulţumesc dragă sceptic pentru informaţii! 

Însemnă că din anul 33 e.n. până în sec. XX nu au fost decât 60.000 de creştini, după un calcul simplu, ceea ce numai un om orb spiritual poate accepta.

[Eli]

Daca ar fi sa ne luam dupa ultima "lumina" a sclavului de fapt creste numarul de dereglati mintal din organizatie

[Vasile H]

De ce nu?Se satura oamenii de viata pe pamant si vor sa o incerce pe cea la cer,iar la martori ca sa ajungi in cer trebuie sa fii uns.Mie mi s-a parut mereu o explicatie puerila si care nu se poate explica decat impune si accepta.Nu am inteles niciodata cum s-au calculat din sec.I si pana in 1935 nr de 144.000.Ori cu cine vorbeam nu putea exlica ci doar accepta pentru ca era de la sclav.Pacat ca nu au facut si din asta o afacere sa poata ceda cate unu locul contra cost bineinteles (donatie benevola).

[KoBoLd]

Sunt pline vitanjele și, cumva, trebuie folosit undeva și materia primă =))

[corina90]

Este o afirmatie socanta atunci cand le zici altor oameni ca ''cei unsi'' vor merge la cer  , la fel ca multi altii nici eu nu am inteles de unde pana unde se autorecunosc cei care fac parte din numarul de 144.000. La comemorare cand eram mica, tot timpul o batrana a luat din paine si din vin si a baut, nici pana azi nu inteleg ce o fi simtit acea batrana(ceva special fata de ceilalti ). Ideea e ca cei care se impartasesc din embleme nu simt nimic, nicio chemare ci doar fanatismul la puterea a 10-a!   

[Oul Dumitru]

 Am o idee pentru Corpul de Guvernare.
   Sper sa o publice in Turnul de Veghe, intr-un articol de cateva pagini, incarcat cu citate din carti de arheologie, botanica, astronomie si sociologie, cum fac ei de obicei cand vor sa acrediteze o prostie ca fiind adevar.
    Iata ideea:
 - Numarul celor care se impartasesc din simboluri la Comemorare creste deoarece lumea se afla in plina criza financiara. Stresati ca l-i se reduc veniturile, ca ii parasesc partenerii, ca raman fara locuri de munca sau ca le cresc ratele, sau ca nu mai au bani de croaziere in caraibe... oamenii isi gasesc refugiul in alcool.
   Doar ca alcoolul de calitate este scump, iar din cauza crizei nu este accesibil oricui. Atunci cand vad cate un pahar de bautura buna, pur si simplu nu se pot abtine si beau. Iar painea o mananca deoarece stim cu totii ca nu este bine sa bei pe stomacul gol.

   Cred ca asta ar fi o explicatie mult mai plauzibila decat cea oferita pana acum de ei.

IAR, pentru ca numarul de oameni care se impartasesc sa scada dramatic ar putea sa mai adauge la articol, asa, la nota de subsol:

 - Sclavul fidel, pentru a se asigura ca cei care se impartasesc sunt pe bune alesi de spirit si sunt absolut convinsi ca dupa moarte vor merge la cer, a decis ca in fiecare pahar cu vin sa puna si o picatura de cianura! Ce masura iubitoare din partea Dumnezeului nostru Iehova!

DACA nici asta nu rezolva problema cu numarul celor unsi, atunci nu cred ca o mai rezolva altceva decat recunoasterea adevarului. Este un numar simbolic nu literal! Dar eu cred ca mai degraba ar accepta ideile mele prezentate mai sus, decat sa recunoasca ceva ce, oricum, este evident.

[Grivei]

N-ar fi mai bine sa se puna doar o picatura de vin peste cianura si amestecul astfel obtinut sa se ingurgiteze de catre corpul de guvernare si alti smekeri ai WTB&TS ? Uau mama , tre' sa vedem asta , live on CNN !

[lycurgos]

 Creste numaul "crestinilor unsi" pentru ca nu se sterg de mizeria unde calca .