De la stanga la dreapta:
Sahelanthropus tchadensis, Australopithecus afarensis, Australopithecus africanus, Homo habilis, Homo ergaster, Homo heidelbergensis, Homo sapiens
Diferentele fizice intre homininii initiali si cei mai recenti sunt caracterizate de schimbari in marime, forma si proportii ale diverselor portiuni ale corpului. Acest lucru este evident mai ales in cazul capului.
A) Craniu de marimea cimpanzeilor
B) Cutie craniana joasa
C) Cap echilibrat pe o coloana dreapta
D) Partea inferioara a fetei iesita in afara
E) Muchi maxilari mari atasati de craniu
F) Cutie craniana mai mare ca a cimpanzeilor, dar similara relativ la marimea corpului
G) Fata acestui copil este scurta si neiesita in afara, dar unui adult i-ar fi ajuns sa fie mai similara cu a maimutelor
H) Cutie craniana rotunda
A) Unghi abrupt la spatele capului
B) Arc supraorbital masiv si continuu
C) Creasta sagitala
D) Regiunea faciala din mijloc mai plata ca la homini anteriori
E) Protuberanta osoasa la spatele capului
E) Cutie craniana foarte mare si lunga
F) Arcuri supraorbitale mari si separate
G) Falci robuste cu dinti relativi mici
A) Fata inferioara mai putin iesita in afara ca la australopiteci
B) Cutia craniana putin mai mare ca a australopitecilor
C) Frunte plata, inclinata
D) Cutie craniana mica comparativ cu Homo ergaster
E) Unghi distinct intre arcurile supraorbitale si frunte
F) Cutie craniana mai mare ca in specii anterioare, dar nu mai mare relativ la marimea corpului
A) Nas mare si proeminent
B) Partea mijlocie a fetei iesita in afara
C) Cutie craniana joasa dar lata, cu o capacitate mare
D) Marimea cutiei craniane similara cu a australopitecilor
E) Fata plata neiesita in afara comparativ cu specii anterioare
F) Nas mai mic ca al neandertalienilor
G) Fata plata cu mai putina iesire in afara
H) Cutie craniana inalta in forma de cupola, cu pereti laterali paraleli
Primii hominini (hominini = ramura izvorata din stramosul pe care il avem in comun cu cimpanzeii, acum 6-8 milioane ani) prezentau multe trasaturi care reflectau descendenta lor din stramosul maimutelor din Miocen. Sahelanthropus avea un creier de marimea celui de cimpanzeu - o treime din marimea omului modern. Era continut intr-o cutie craniana joasa si ingusta care avea arcuri supraorbitale mari, si o frunte inclinata. Falcile mari (care contineau molari mari) si nasul plat dadeau fetei un profil iesit in afara.
In timp ce australopitecii avea si ei un profil iesit in afara - indeosebi cu falci si dinti robusti - unele specii aveau o cutie craniana rotunjita si o frunte inclinata. Insa si creierul lor era mic - in jur de 400-500cc - comparativ cu specii mai tarzii.
Una din trasaturile cheie care il defineste pe Homo habilis ca intaiul membru al noului gen Homo era marimea creierului in jur de 600-700cc, marcand o crestere semnificativa. La speciile ulterioare, falcile devin mai scurte, rezultand o fata mai verticala (mai putin iesita in afara), in timp ce cutia craniana creste in dimensiuni si devine inalta, ca un dom. Profilul familiar al lui Homo sapiens include o trasatura intalnita la nici un alt hominin - barbie.
Doar unii hominini dintre acesti hominini sunt stramosii nostri, multi dintre ei au disparut fara sa dea nastere unei noi specii. Desi relatiile dintre acesti hominini sunt complexe si deseori nedeterminate, diverse aspecte ale ramasitelor lor fosilizate ii plaseaza in grupuri (genuri), inclusiv Homo, la care insasi specia noastra Homo sapiens apartine.
Aceste fosile de hominini constituie dovezi puternice ale evolutiei. Darwin habar n-avea ca asemenea fosile exista de vreme ce pe vremea lui nu erau inca descoperite (cu exceptia lui neanderthal, de care insa Darwin nu auzise). Intocmai cum teoria evolutiei prezicea, intre noi si stramosul nostru exista specii intermediare care prezinta o progresie a trasaturilor, un mozaic/amestec de trasaturi primitive (inspre maimute) si moderne (inspre sapiens).
Rude ale oamenilor moderni, de la stanga la dreapta:
| Adapis | 50.000.000 ani |
| Proconsul | 23.000.000 ani - 15.000.000 ani |
| Australopithecus africanus | 3.500.000 ani - 2.500.000 ani |
| Homo habilis | 2.300.000 ani - 1.700.000 ani |
| Homo erectus | 1.900.000 ani - 30.000 ani |
| Homo sapiens | 92.000 ani, Israel |
| Homo sapiens | 22.000 ani, Franta |
De la stanga la dreapta: Australopithecus africanus, Homo rudolfensis, Homo erectus, Homo heidelbergensis, Homo neanderthalensis si Homo sapiens.
Ce anume produce schimbari intr-o specie, creand o dinamica transformativa? Mutatiile aleatorii ale codului genetic si selectia naturala nealeatorie. Orice trasatura fizica este rezultatul activitatii genomice. Acolo unde un grup de gene determina o anumita forma joasa a cutiei craniene, modificarea acestor gene in urma unor mutatii care survin pe parcursul a milioane de ani poate duce la o cutie craniana mai rotunjita sau mai inalta, sau mai mare, la aparitia barbiei acolo unde ea nu exista, sau la reducerea profilului prognatic (iesit in afara). In cele ce urmeaza voi prezenta cate ceva despre aceste mutatii, in particular in acele regiuni din genom care au fost modificate relativ la cele mai apropiate rude ale noastre contemporane, cimpanzeii.
