64
« : Martie 12, 2012, 11:43:54 pm »
Citind unele posturi, nu pot decât să rămân perplex.
Într-adevăr religia a căpătat un statut privilegiat, orice atac la adresa ei fiind considerat un atac împotriva persoanelor credincioase. Unii consideră mult mai grave insultele aduse lui Dumnezeu - care din perspectiva unui ateu sunt atacuri îndreptate împotriva unei idei, și nu împotriva unei persoane reale - decât insultele aduse asupra persoanei lor. Această perspectivă diferită este în general sursa multor neînțelegeri.
Personal înțeleg această sensibilitate, deoarece am crezut și eu odată în Dumnezeu și mă deranjau indivizii ca Dawkins sau Hitchens, care efectiv își ridiculizau partenerii de discuții. Este într-adevăr dificil în astfel de condiții să fii atent la argumentele aduse, întrucât omul, mai ales când e vorba de spiritualitate, are în primul rând o reacție emoțională. Când este ridiculizat ea este negativă. Iată de ce, indiferent de ce idei ai vrea să-i transmiți cuiva, dacă ridiculizezi poziția lui, șansele ca argumntele tale să fie receptete sunt minime, fie ele cât de solide. Martorii știu foarte bine acest lucru, de aceea încearcă în lucrare să stabilească o „bază comună”.
Fiind acum în cealaltă tabără, înțeleg și frustrarea celor care nu cred în zei, pentru că te afli într-o lume dominată de suprestiție și iraționalitate, care te consideră un individ pierdut, condamnat. Cei din jur nu au încredere în tine, pentru că „ești capabil de orice”, „nu te temi de nimic”, îți desconsideră punctul de vedere și te îndeamnă să mai „citești”, de parcă nu studiul te-a adus la acestă concluzie. Alți consideră că te afli într-o fază „teribilistă” și că „mai încolo, ai să-ți revii”. Dacă îți permiți să vorbești ceva negativ de religia cuiva, ai încheiat-o. Dar, dacă vorbești negativ cu un creștin de religia hindusă de exemplu, totul este bine: 'Hinduismul, ce religie stupidă!'.
Totuși, reflectând la eul meu din urmă cu câtiva ani, ca exercițiu de empatie, nu mi-ar fi plăcut să fie ridiculizat, insultat pentru credințele mele. Dacă aș fi întâlnit o persoană care pretinde că știe „adevărul” aș fi vrut probabil ca acesta să-mi fie explicat în mod politicos, elegant și să-mi fie dat de timp de gândire. Atitudinea este utilă în prezentarea argumentelor, însă, important de remarcat, luându-ne numai după ea, putem să ne înșelăm. Agrumentele trebuie să primeze. Și acestea trebuie analizate la rece, când răspunsurile emoționale se temperează, altfel se ajunge la un ping-pong de acuzații și insulte.
Fiecare este liber să acționeze după cum îl îndeamă mintea. Îi înțeleg pe cei care nu vreau să-și dezbată convingerile „în public”, este mai reconfortant să crezi ceva înlauntrul „sufletului” tău, acolo unde nu poți fi atacat. Discuțile contradictorii pot fi sursa unui mare tumult interior. Eu personal cred însă că orice idee poate și trebuie dezbătută în mod public, însă cu argumente solide, nu cu insulte. Ideile valoroase vor rămâne în picioare, celelalte vor dispărea.
Creștinilor le recomand:
(Efeseni 4:31) Orice amărăciune răutăcioasă, furie, mânie, strigăt şi vorbire jignitoare să fie înlăturate de la voi, împreună cu orice răutate.
(1 Petru 2:23) Când era insultat, nu răspundea cu insulte. Când suferea, nu ameninţa, ci întotdeauna se lăsa în grija celui care judecă drept. . .
(Iuda 9) Dar arhanghelul Mihael, când s-a împotrivit Diavolului şi îl contrazicea cu privire la corpul lui Moise, n-a îndrăznit să-l condamne insultându-l, ci a zis: „Iehova să te mustre!“
(Galateni 5:22–23) Pe de altă parte, rodul spiritului este: iubirea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunăvoinţa, bunătatea, credinţa, blândeţea, stăpânirea de sine. Împotriva acestor lucruri nu există lege.
Ateilor le sugerez să se gândească la modul cum ar fi vrut ei să fie tratați pe vremea când erau credincioși, dacă se alăturau acestui forum cu scopul de a-și dezbate credințele. Ironiile își au locul lor, însă ele nu sunt întotdeuna folositoare. Un ateu poate fi și plin de tact, vezi Carl Sagan sau Daniel Dennett, nu e necesar să-l ia ca model atitudinea lui Hitchens (apreciez incisivitatea lui Hitchens, dar cu greu poate suporta un credincios discursurile sale).
PS: Ilie, într-adevăr, sunt în Biblie expresii jignitoare, însă nu cred că ele trebuie să fie modelul creștinului
Afişare Mesaje
).
.
