Subiecte

1

Experiențe personale / 7 ani in Tibet

« : Aprilie 30, 2016, 06:37:00 am »

Acum la 10 ani de cand am zis STOP MINCIUNII pot sa-mi zic povestea cu mai multa obiectivitate.

   Cine sunt eu (nu ma feresc,pot sa privesc in ochi pe oricine):

Ma numesc Horatiu,am 41 de ani,casatorit,de loc din Campina,Prahova,in prezent locuiesc in Québec,Canada

   Cum i-am cunoscut:

   Era in anul 1997 si o situatie emotionala similara ca si in cazul multora.Treceam printr-o pasa proasta,locuiam singur la un camin in Campina,jobul nu mergea bine si ei au batut la usa.Insistentele lor si vulnerabilitatea mea au fost combinatia nefericita cu care am cazut in plasa.Dupa cateva luni asistam la prima intrunire,iar la aproape 1 an de la prima vizita m-am botezat.Parea ca ei au raspunsul la toate intrebarile si au solutia frustrarilor si nefericirii mele.Aveam senzatia apartenentei la un grup,in plus erau si multi tineri.Apoi ei nu pareau habotnici,nu erau slujbe,citeau frumos din Biblie,erau cuvantari ce aveau un subiect aparent logic,pareau chiar elevati.Asa cum spuneam,la vremea aceea erau multi tineri,formam un grup frumos.Aveam preocupari si activitati comune,ieseam la un fotbal la sfarsit de saptamana, iar asta era extraordinar.Nu credeam 100% in ce faceam dar cand repeti toata ziua aceleasi lucruri si traiesti printre ei,autosugestia se transforma in 'credinta'.Imi aduc aminte ce greu mi-a fost prima data in predicare,ma dusesem in blugi,iar mentorul meu Pop Marinel (pionier special de fel din Salsig,Maramures) ma impulsiona sa persévérez in 'lucrarea lui Iehova'.Dupa un inceput modest déjà luasem viteza,eram nelipsit de la intruniri,ba chiar facusem cerere de pionierat regular.
    Intr-una din zile un 'frate' care lucra cu mine la o tamplarie (ajunsesem aici dupa restructurarile de la Victoria Floresti) se intoarce din Salsig,Ardeal si imi spune ca a a vut o cerere de la un batran de congregatie pentru 2 pionieri regulari care sa le 'lucreze teritoriul'.Nu aveam nimic de pierdut asa ca am acceptat provocarea si aventura de necunoscut.Asa am aterizat in Maramures,si aici urma sa petrec aproape 5 ani din viata mea.Am fost impresionat de oamenii din aceasta parte de lume,erau ospitalieri,gospodari si 'spirituali'.Locuiam la doctorii din Farcasa,care isi pusesera casa la dispozitie pentru noi,nu faceau diferenta intre noi si copilul lor.Prima seara am mancat friptura de mistret si nu s-au schimbat in atitudine de-a lungul timpului.Am vazut si am invatat si lucruri frumoase acolo nu pot sa contest totul,nu as fi obiectiv.Imi aduc aminte ca in Campina nu tinusem nicio cuvantare si la Salsig eram asteptati pentru asta.Dupa 2 luni tineam si prima cuvantare,sigur s-a terminat mai repede cu 10 minute dar s-a terminat cu ropote de aplauze.Apoi totul devine rutina,oamenii aveau receptivitate in Ardeal,erau curiosi sa asculte ceva de la cei care nu sunt ai locului.Am ajuns sa tin si 3 cuvantari intr-o zi la Baia Mare,una pentru ca lipsise cel programat.Am umblat prin tot Maramuresul si Satu Mare,am avut sute de cuvantari,cunoscusem o gramada de oameni,multi deosebiti.Mergeam cu bicicleta in medie 50 km pe zi in perioada verii,mergeam regulat de la Farcasa la Stremt,un sat la capatul lumii unde am si stat o perioada.Tin minte ca am stat singur la Stremt intr-o casa semiparasita a unor frati din Baia Mare si intr-o singura noapte am omorat 6-7 soareci.As putea scrie o carte despre experientele traite acolo.'Fratii' erau saraci dar foarte generosi.Dupa programul de duminica faceam lista cu invitatiile la masa pe care le primeam.Unii imi dadeau chiar si bani pentru nevoile personale.Am locuit la mai multi 'frati' in acesti 5 ani,toti au fost deosebiti,au facut sacrificii pentru asta.Si totusi,cum ar putea cineva sa renunte la toate acestea,sa nu aprecieze 'binecuvantarea lui Iehova'?Imi facusem o gramada de prieteni peste tot,multi nu m-au dezamagit niciodata ca oameni,de ce as fi plecat?

    Cum am iesit,din ce motiv :

    Asa cum spuneam la inceput,100% convins de JW nu am fost niciodata si mereu mi-am pastrat pentru mine dreptul de a gandi liber.Nu m-am decuplat complet niciodata de la realitatea exterioara.Asta ar fi insemnat sinucidere,asta e ceea ce urmareste masinaria criminala Watch Tower,sa te izoleze si sa te lase fara aparare.Am cunoscut psihologia WT,psihologia de manipulare a maselor si am vazut reactia celor aflati sub psihoza WT.Totul porneste de la baietii destepti de la Brooklyn si apoi fiecare devine o rotita sau un mic surub in angrenajul acesta monstruos de spalare de creiere.Defapt din punctul meu de vedere orice religie e o escrocherie,si e ca o manusa,se potriveste pentru tot felul de oameni.Mergand in urma imi pot permite sa afirm ca insusi Isus Hristos,daca acest personaj a existat,a fost un impostor care se folosea de escrocherii pentru prostirea maselor.Cea mai mare prostie e sa iesi din robia Watch Tower si sa cauti alta religie,inseamna ca nu ai inteles mare lucru,ca nu esti vindecat.
    Concret cum am iesit.In timp ce eram pionier regular in Ardeal,mai precis locuiam in satul Tohat,com Ulmeni imi scrie mama din Campina.Ea imi propune sa merg la facultate,aveam 30 de ani,mama imi platea scoala,eu sa ma intretin in Bucuresti.Le spun elegant 'fratilor' ca merg la Bucuresti si a doua zi am plecat.Interesant e ca la 2 zle dupa ce am plecat ma suna cei din Ardeal si spun ca mi-a sosit invitatia la Scoala de Minister Teocratic.Eu eram deja setat pe ce aveam sa fac.Tin minte ca Paul Bota,pionier special din Baia Mare incerca sa imi explice ce ratez daca plec la scoala.Ajuns la Bucuresti m-am angajat prima oara ca agent de paza,iar Gabi prietenul meu din liceu,cu care am pastrat mereu legatura mi-a aranjat cazarea in Bucuresti.Am inceput la Spiru Haret,la filologie,noaptea paznic,ziua la cursuri.Apoi am ajuns la o firma de publicitate din paznic ajunsesem ceva mai bine.Prin anul 2 le-am spus direct martorilor ca eu nu mai cred.Am iesit elegant fara sa ma cert cu nimeni fara acuzatii sau alte incidente.Stiu ca facusem un val de susoteli in spate dar nu m-a interesat.Am o singura viata si nu vreau sa traiesc o minciuna de dragul altora.
  Nu vreau aici sa ma lansez in acuzatii sau sa povestesc sicane sau incidente care pot fi normale oriunde sunt oameni.Dar am sa dau totusi un exemplu de ipocrizie.Un 'frate' putin prea sincer imi povesteste ca a prins-o pe o 'sora'in pat cu fratele lui,care nu era martor.Interesant ca dupa ce eu am plecat de la martori acea sora 'spirituala' cu care eram amici mi-a blocat nr de telefon,ca deh,ea nu vorbeste cu cei exclusi.Eu niciodata nu am putut sa fiu asa.

  Vor merge din rau in mai rau:

In anul 3 imi cunosc actuala sotie,ea era din Ploiesti,lucra in MAI dar era si la Spiru Haret.La prima vedere nu faci mare lucru cu Spiru Haret,dar noi aveam un alt plan.Fratele meu mai mare era in Canada de mai multi ani si ne-am folosit de aceasta diploma pentru a face punctajul de emigrare.In 2008 ne casatorim si in toamna depunem actele de Canada.In noiembrie 2010 ajungem in Quebec,Canada,o luam de la zero francizare (ei ne platesc cu 500$/luna/persoana) si apoi facem scoala gratuita la ei in timp ce ne platesc si socialul.Eu fac geomatica(geografie informatica) iar Liliana contabilitate.Amandoi am gasit job imediat cand am terminat scoala,eu lucrez ca functionar la municipalitatea orasului Quebec,tehnician in geomatica din 2013 iar sotia din 2014 la o firma de IT contabilate-administratie.In 2015 am devenit cetateni canadieni si ne-am cumparat prima noastra proprietate in Canada,un apartament nou de 110 mp.Am fost de 4 ori la New York in acesti ani,de 5 ori in State,am fost in marile orase ale lumii Boston,Philadelphia,Chicago,Pittsburgh,Indianapolis,Minneapolis,Toronto.In Canada am vizitat 5 provincii,am schimbat 3 masini in 5 ani.Am vizitat Romania si Germania in 2014.Anul acesta avem programata vacanta in Los Angeles,San Francisco si croaziera in Alaska.Pentru noi lumea noua a sosit.

https://www.youtube.com/watch?v=2ypnl6WXHYo

  Ce fac cei care au ramas:

    Multi nu mai cred demult,se complac sa traiasca mintindu-se pe ei insisi.Altii se tem de faptul ca nu mai au pe nimeni afara,de familia care ii va respinge,de prietenii care ii vor renega.Eu totusi am avut puterea si curajul sa zic STOP.Daca as fi ramas astazi as fi fost o epava,un caz social asa cum sunt majoritatea celor de varsta mea care au ramas.Ca un exemplu Paul Bota care era pionier special nu mai are subventie de la WT si lucreaza cu ziua pe unde apuca.Visul lumii noi devine pentru multi un cosmar.
    Nu e deloc fantasmagoric scenariul cand baietii destepti de la Brooklyn se fac nevazuti cu banul strans de pe urma contribuabililor.Poate doar asta ii va trezi pe unii dintre cei pe care i-am lasat in urma,dar nici asta nu e sigur.Virusul WT provoaca o boala care poate deveni cronica si incurabila.Vedem niste zombi care merg pe strada cu creierele spalate dar care 'detin adevarul'...
 


   Poveste 100% adevarata

2

Prezintă-te / corciova horatiu-my story reloaded

« : Mai 11, 2012, 07:57:19 am »

                 salutare la toata lumea

    (sa clarific intai ca nimeni nu mi-a sters mesajul,ci eu insumi. am vrut sa sterg doar o afirmatie ce o facusem si din greseala am sters tot subiectul.asa ca revin cu povestea mea,nici prea prea nici foarte foarte.dar pentru fiecare dintre noi trairile si sentimentele sunt unice)
     sunt din campina de fel,acolo i-am cunoscut pe ei,si ei v-au cunoscut si pe voi.apoi i-am cunoscut si noi pe ei.si apoi am iesit,mai devreme sau mai tarziu.cu cat a fost mai tarziu cu atat ai ramas mai afectat.eu am avut 7 ani,inca mai fac si acum tratament de dezinSectie.doctorii mi-au spus ca am sanse sa scap.
     cum i-am cunoscut?treceam printr-o pasa proasta si atunci au aparut ei.nici nu stiu ce a fost in capul meu.credulitate,ignoranta,autosugestie...dar de aici a inceput totul.era in anul 1997,nu stiam nimic de ei,dar poezia 'eu nu cred nici in iehova' a lui eminescu,culmea,o stiam.si din vorba in vorba,sentimentalismul a invins ratiunea.
     ce m-a atras la ei?pareau manierati si dispusi sa asculte.in plus aveau cunostinte biblice,pareau mai putin dogmatizati decat preotii ortodoxi.apoi la ei la biserica era diferit,nu aveau sfinti pe pereti,nu trebuia sa stau in picioare si nu era o slujba plictisitoare ci o cuvantare ce parea rationala.mai erau si tineri,mai iti clateai ochii vazand o fata draguta.
      acestea au fost premizele inrolarii mele in jocul de-a dumnezeu.asa se face ca dupa 1 an de zile deveneam martorul wts.la acea vreme un amic martor,se intoarce din ardeal si imi face o propunere interesanta.sa mergem sa facem pionierat regular in zona baia mare(mai precis salsig) ca e mare nevoie de noi si in plus fratii au promis ca ne vor sustine.cum aveam un servici naspa la vremea aceea ideea mi-a suras.am gandit ca o schimbare e bine venita.mi-am bagat demisia imediat si am plecat.
      maramures plai cu flori...am ajuns.parca picasem din luna.totul era diferit,oamenii se asteptau de la noi sa fim niste experti.eu nu eram departe de mr bean in whistlers mother,expertul inexpert ce fusese trimis doar ca sa se scape de el.singurul nostru avantaj era accentul diferit si faptul ca veneam din sud,de la oras.imi aduc aminte prima mea cuvantare,a fost acolo,un fiasco total dar ei au aplaudat,ma si mir ca nu au aruncat cu rosii in mine.ei cum s-o faca,doar ma trimisese iehova?!
      am fost cazati la niste frati doctori,un fel de guru local.au fost foarte amabili cu noi si recunosc.ei ne oferisera mancare si cazare si nu plateam nimic.nu faceau diferentiere mare intre noi si copilul lor cand eram de fata.ca oameni tot respectul,si ei sunt tot niste victime ale sistemului.ei sincer chiar credeau in asta,castigau bani din medicina si afaceri si bagau in sistem.
      in acest mediu preferential noi am inceput o lucrare de predicare agresiva in zona.aveam priza la oameni si ne-am experimentat rapid.oamenii erau receptivi,ajunsesem sa merg fara nicio problema singur pe teren.bine,era coada la programare pe teren,cine sa mearga cu noi.eram capabil sa bat amical pe umar un om care cu 5 minute inainte era pornit sa ne bata.stiam ca primele secunde ale intalnirii sunt esentiale iar eu le exploatam la maxim.
     am avut experiente dintre cele mai diverse,am mancat la masa unui preot ortodox din odesti(com basesti)si chiar am jucat sah cu el.in baia mare am avut programate 2 cuvantari intr-o zi dar am sfarsit sa tin 3 pt ca lipsea cel care era programat.
     tehnica comunicarii cu oamenii si a manipularii sentimentelor ma fascina,stiam sa dau raspuns la toate intrebarile doar la ale mele incepusem sa nu mai gasesc.totul devenise o rutina.in plus vedeam fara sa vreau divergentele si motivatiile celor care erau in interior.totul se rezuma la joaca de-a dumnezeu.nu vreau sa vorbesc de dispute,de frustrari sau de incidente izolate.oriunde sunt oameni este ceva normal.dar peste toate am inteles ca fiecare intrase acolo din tertze motive,si pana la urma nimeni nu stia de ce mai este acolo.am vazut filmul the village(2004) si situatia era identica.
      rutina zilnica incepuse sa ma ingrijoreze.In plus eram un intretinut iar asta nu imi placea.la o discutie mai tensionata cu doctorita aceasta a scos porumbelul...'tu ce vei face la 50 de ani?vei fi un caz social?'.vorbele m-au durut dar ele exprimau si realitatea.in fapt toti cei care isi dedicau viata wts ajungeau niste piese uzate,in fapt cazuri sociale.am inteles ca trebuie sa schimb...
      in scurt timp am plecat la bucuresti sa incerc sa imi continui studiile,dupa o pauza de aproape 5 ani nimeni nu te mai angaja fara ceva la mana.exact cand sa incep la bucuresti ma suna doctorul si imi spune ca mi-a sosit invitatia sa merg la scoala de minister teocratic.am zis ca deja am facut alegerea si e prea tarziu.apoi dupa 1 an in bucuresti m-am dezasociat si apoi i-am anuntat ca renunt,ca nu mai cred.un amic martor imi zice sa-l anunt cand e oficial,i-am spus 'ce vrei mai oficial decat faptul ca-ti spun eu?...nu mai cred.trebuie sa te anunte ei?'
     imi facusem multi prieteni acolo,pe unde am fost am cunoscut pe cineva.nu mi-a fost usor sa renunt,multi s-au purtat excelent cu mine.dar eu nu puteam sa mimez ceva doar pentru prietenia lor.nu pot sa fiu un fals toata viata.dincolo de orgolii in cea mai mare parte ce am facut acolo a fost cu buna credinta.am iesit elegant,la inceput a fost mai greu dar apoi mi-am revenit.acum stiu ca toti cei de acolo sunt victimele maniularii.nu trebuiesc urati,ei trebuiesc ajutati.
     astazi,locuiesc in quebec,canada,sunt casatorit de 5 ani si privesc in urma cu mirare,cum am putut fi atat de naiv sa intru in acest joc.nu neg totul,au existat si parti bune dar si in corea de nord sunt si parti bune.traind in canada am inteles ce mult inseamna libertatea de gandire.aici este o societate deschisa la nou,o societate fara prejudecati,o societate nereligioasa.defapt,exceptand regimurile totalitare,cei mai fericiti oameni sunt in tarile non-religioase,fara superstitii.
     matei 4:4 nu se aplica la mine,eu pot trai si fara 'cuvantul lui dumnezeu' si inca foarte bine.'religia este opium pentru popor',oamenii care nu vor sa accepte realitatea se refugiaza in religie.dar omenirea va progresa cu oamenii care traiesc in realitate.trebuie sa acceptam ca viata este unica,si este pacat sa ne batem joc de ea.religia nu vrea sa accepte moartea care este un fapt.religia este facuta pentru cine nu stie sa piarda.dar cine nu stie sa piarda nu poate sa castige.isus cristos pe oamenii care nu stiu sa piarda a mizat.si el ar fi mirat astazi sa vada la cat de multi naivi a prins farsa sa.si eu am fost unul dintre ei.

'POTI PACALI TOT POPORUL O PARTE DIN TIMP,POTI PACALI O PARTE DIN POPOR TOT TIMPUL DAR NU POTI PACALI TOT POPORUL TOT TIMPUL'(ABRAHAM LINCOLN)