1
Experiențe personale / Re: povestea mea
« : Noiembrie 29, 2014, 01:52:41 am »
Mi-ar trebui niste tactici..planuri cum sa vorbesc cu ea.. ca si martorii..care isi pregatrsc intrebari si rasp in functie de ce spune interlocutorul:)))
Afişare Mesaje
Aici puteţi vedea mesajele acestui utilizator. Sunt afişate doar mesajele făcute în secţiuni în care aveţi acces.
Pagini: [1]
2
Experiențe personale / Re: povestea mea
« : Noiembrie 28, 2014, 11:39:26 am »
Multumesc de sprijin... pot sa recunosc ca am un gol in stomac cand ma gandesc la fata aia...imi fac griji pt ea...pt mn nu pt ca stiu sigur ca Dumnezeu mi-a deschis ochii, deci el e prezent in viata mea. In schimb ma doare ca am insistat de cateva ori sa ii arat site-uri "apostate" si o zis sa o las in pace ca e alegerea ei daca nu vrea sa isi umple mintea cu minciuni..ca ea are incredere in Iehova... imi tot fac imaginatii ca atunci cand va veni ziua sfarsitului si Dumnezeu chiar va spune tuturor ca religia aia ii una de nebuni, va veni la mn sa imi spuna ca de ce nu am insistat sa iasa de acolo...dar ii voi spune ca mi-am facut datoria.... parerea mea e ca Dumnezeu nu e atat de suparat pe martori, pe adepti cat e pe cei care conduc organizatia... aia is defapt singurii vinovati...ceilalti saracii is niste oameni care cauta si ei pe Dumnezeu si vor fericire..pt ca la ortodocsi nimeni nu vine la tn sa discute de Dumnezeu, si in biserica popa numa canta... la penticostali nu au materiale de studiu..cred ca pe oameni asta i-a cucerit...sa aiba tot timpu cineva sa le dea mura in gura literatura...sa studieze cu ajutor...pe de alta parte cei care conduc organizatia sunt sigura ca is constienti 100% ca au exagereat si au ajuns ft departe cu aberatiile si le e frica sa nu fie prinsi in orice moment... mi-e foarte mila de cei care is in religia asta...si majoritatea care ies de acolo nu mai stiu ce sa faca cu viata lor o vreme...parca ii trimite cineva din cel mai aglomerat oras direct in sahara.... 
e ft dureros...si cand ii vad asa de fericiti...si nu imi pot da seama pe ce se bazeaza fericirea aia continua... ca Dumnezeu a pregatit o lume mai buna? Da cum sa ai atata minte sa crezi o viata itreaga ca numai daca esti martor esti asigurat la viata aia??? Si eu sincer as innebuni daca ar trebui ca toate cunostiintele.mele sa faca parte din religia asta..sa ma simt aiurea cand sa vb cu orice pers care e de alta religie.... in fine ar mai fi multe de spus...
e ft dureros...si cand ii vad asa de fericiti...si nu imi pot da seama pe ce se bazeaza fericirea aia continua... ca Dumnezeu a pregatit o lume mai buna? Da cum sa ai atata minte sa crezi o viata itreaga ca numai daca esti martor esti asigurat la viata aia??? Si eu sincer as innebuni daca ar trebui ca toate cunostiintele.mele sa faca parte din religia asta..sa ma simt aiurea cand sa vb cu orice pers care e de alta religie.... in fine ar mai fi multe de spus...
3
Experiențe personale / povestea mea
« : Noiembrie 27, 2014, 11:11:04 am »
Ma numeste Timea, am 20 de ani si aceasta este povestea mea...intr-o perioada ceva mai trista a vietii mele parca la momentul potrivit mi-au batut in usa martorii lui iehova si simteam ca Dumnezeu mi-a alinat toate lacrimile si era alturi de mine..parca mi-a trimos ingerii la usa...un an de zile am studiat biblia cu ei, mergeam la sala, eram ft dedicata..dar simteam ca nu pot face schimbarile care se pretindeau sa le fac in viata mea ( sa nu mai am iubit, sa nu mai fumez, sa nu mai.am alti prieteni decat pe ei care oricum nu ma prea chemau nicaieri) si cum nu reuseam sa fac schimbarile respective, ma simteam in inferioritate si parca toate fetele erau mai cuminti si perfecte si eu nu eram demna sa viata asta frumoasa ( asta simteam eu nu ma faceau ei sa simt)...dupa un an, cand deja am inceput sa merg mai rar la sala am cunoscut un baiat cu care am inceput sa ma inteleg bine ( am fost si suntem doar amici) si discutam tot felu de subiecte interesante pana cand i-am spus ca umblu cu martorii lui iehova si astea sunt convingerile mele...mi-a spus ca si el a fost ani de zile si tatal sau a fost batran de congregatie..toata fam lui era de martori..si din cauza ca si-au luat inima in dinti, s-au aventurat pe siteurile "apostate" si au iesit din secta...o fost o perioada dureroasa pt ei...si camd mi-a dat sa citesc si eu acele lucruri..am plans si eu mult..nu mi-a venit sa cred..si am renuntat si eu...punctul culminant al povestii este acesta: am avut la martori o prietena care mi-a fost extrem de draga si e o scumpete de fata..si am tot incercat sa ii trimit articole si sa vb cu ea dar ma ignora foarte tare...vreau sa isi deschida ochii..de ce asa greu sa isi faca curaj sa citeasca pe net niste articole?? Ma doare ft tare...vreau sa o salvez.... acuma nu sunt adepta niciunei religii...eu cred in biblie, in Dumnezeu si in Isus !!
Pagini: [1]