Homo heidelbergensisVarsta: 600.000 ani - 200.000 ani
Inaltime: 1.45m - 1.85m
Greutate: 50 - 68kg
Capacitate craniana: 1100cc - 1400cc (cimpanzeii au 282-500 cc, Homo sapiens are 1052-1500cc )
Localitate: situri multiple din Kenya, Tanzania, Etiopia, nordul si sudul Africii si Europa (Sima de los Huesos, etc)
Repertoriu fosil: un schelet aproape complet; fragmente multiple ale craniului, maxilar, pelvis, si membre.
Prima descoperire in: 1907
Homo heidelbergensis pare sa fi fost raspandit pe o arie larga, din sudul Africii pana in nordul Europei. Acesti oameni timpurii aveau un creier mare, corp puternic si musculos, capabil sa vaneze animale mari si sa creeze unelte relativ complexe.
Aceasta specie umana prezinta trasaturi similare cu Homo erectus, Homo sapiens si Homo neanderthalensis. Unii cercetatori il considera ultimul stramos comun al Homo sapiens si neanderthalensis, altii il considera o specie europeana, stramos exclusiv al omului neanderthal.
Din analiza fosilelor gasite in Sima de los Huesos (30 indivizi) rezulta ca oamenii din aceasta specie era robusti si relativ inalti (media barbatilor adulti de aici se ridica la 1.75m). Unele schelete prezinta semne de boala si leziuni vindecate, probabil reflectand conditiile din Europa Pleistocenului.
Craniu:
(gasit in Kabwe, Zambia)
(Petralona, Grecia)
Mare si lung, cu locuri puternice de atasare a muschilor gatului. Fata relativ plata are arcuri supraorbitale masive deasupra ochilor mari. Maxilar mare, marime modesta a dintilor, similara oamenilor moderni. Fruntea lunga si inclinata, mai joasa ca a lui neanderthal. Osul din spatele craniului este ingrosat ca sa sustina muschii puternici ai gatului. Deschizatura nazala mare, maxilarul superior iese in afara. Mandibula ar fi avut un spatiu dupa ultimul molar, ca la neanderthal. Dintii sunt mai mici ca al speciilor anterioare (dar diferiti fata de neaderthal), maxilar foarte robust, barbie retrasa. Masuratori ale bazei craniului si a canalului urechii sugereaza ca auzul lui H. heidelbergensis functiona la aceleasi frecvente acustice ca si la oamenii moderni.
Trunchi:Oasele partii superioare a corpului prezinta trasaturi comune cu omul de neanderthal - cum ar fi un ax rasucit al claviculei si suprafete ovale ale incheieturii bratului. Dar din alte puncte de vedere - cum ar fi proportiile oaselor si robustetea - exista doar putine diferente relativ la oamenii moderni. Vertebrele superioare ale coloanei care sprijina capul sunt similare neanderthalienilor.
Locurile unde muschii sunt atasati de umar si partea superioara a bratului indica faptul ca heidelbergensis era adesea angajat in activitate fizica intensa.
Partea inferioara a corpului:Este in general similara Homo neanderthalensis. Pelvisul este mai lat si mai robust ca al nostru dar identic cu al lui neanderthal; adaptat la un mers biped eficient. Femurul este lung si drept, cu o sectiune transversala rotunda. Genunchiul lat sugereaza o incarcatura considerabila pe picioare, iar oasele prezinta semne ale unor atasamente puternice ale muschilor.
Picioarele sunt putin mai lungi ca ale lui neanderthal. Oasele inferioare ale picioarelor au un ax gros, indicand activitate fizica intensa.
Reconstituire a primului craniu de mai sus:
Acest individ avea probleme mari cu dintii, foarte cariati; e posibil sa fi murit din cauza unui abces infectat in maxilarul superior. O leziune partial vindecata deasupra urechii stangi ar fi putut fi cauzata de un corp contondent sau de un carnivor.
Surse:
Evolution, The Human Story (Alice Roberts)
Smithsonian National Museum of Natural History (
http://humanorigins.si.edu/evidence/human-fossils/species/homo-heidelbergensis)
The Last Human: A Guide to Twenty-two Species of Extinct Humans (Gary, Sawyer)
Afişare Mesaje
Care-i faza cu constantele universale, Universal? Nu exista? Cum asa? Si daca nu exista, ce? De ce iti place sa vorbesti in doi peri?
Sau nu te tzine?! 
