liberul arbitru

[pavel]

Pe scurt, nu există un liber arbitru deoarece omul nu poate să vrea ce să vrea (he cannot will what he wills), în ultimă instanţă. Pentru mine a acţiona folosindu-ţi liberul arbitru înseamnă a fi responsabil în ultimă instanţă de acţiunile respective (Galen Strawson). Însă pentru a fi responsabil în ultimă instanţă de orice acţiune presupune a fi sursa / prima cauză (într-un mod relevant). Dar aceasta este o imposibilitate fie că am accepta existenţa unui univers determinist, fie a unuia întâmplător (ontologic nedeterminabil). Altă variantă nu există. În cazul unui univers determinist nu există o primă cauză. În cazul unui univers întâmplător nu se poate vorbi inteligibil de un sine/agent întâmplător responsabil ca primă cauză.
Stabilirea inexistenţei liberului arbitru s-ar putea face şi prin înţelegerea naturii conştienţei. Şi anume a faptului că conştienţa nu are un rol executiv în acţiunile noastre. Personal cred că conştienţa este o proprietate a fiecărui punct infinitezimal de mic din univers (acelaşi punct poate avea nivele diferite de conştienţă în timp)...

[Abel Cavași]

Îmi place abordarea ta, pavel. Ai atins o mulţime de puncte delicate.

Nici după mine nu există liber arbitru în sens absolut, fiind supuşi în totalitate legilor naturii (cred într-un Univers determinist, altfel cunoaşterea nu ar avea obiect). Din punctul meu de vedere, liberul arbitru este aparent şi aparenţa lui este generată de ignoranţa noastră, de necunoaşterea legilor naturii care ne determină să vrem ceea ce vrem. Altfel spus, avem impresia că suntem liberi pentru că nu ştim ce ne determină să acţionăm după voinţa noastră.

De exemplu, un copil nu poate mişca o locomotivă, nu pentru că n-ar vrea asta, ci pentru că nu ştie cum s-o facă. În schimb, mecanicul de locomotivă urcă în cabină şi acţionează asupra unor butoane şi mânere prin care poate pune în mişcare locomotiva. Nici mecanicul nu cunoaşte în totalitate legile care pun în mişcare locomotiva, căci nu este suficient să ştii să conduci locomotiva pentru a înţelege în totalitate schemele electrice şi termice care produc mişcarea concretă. Mecanicul, în schimb, diferă de copil prin faptul că el ştie ce trebuie făcut pentru a obţine mişcarea locomotivei.

La fel, eu îmi pot mişca degetele după propria-mi voinţă, fără să cunosc toate procesele anatomice care se produc în organismul meu pentru a obţine acţiunea. Dacă le-aş cunoaşte în profunzime, aş constata că de fapt toată voinţa mea se rezumă la un lanţ de fenomene fizice care pot fi explicate exhaustiv.

Aşadar, voinţa este un nume frumos dat legilor necunoscute ale naturii.

[sceptic]

Am citit și eu articolul On Free Will, a lui Galen Strawson. Mi-a plăcut.

Întrucât nu alegem genele pe care le avem la naștere, nu alegem mediul în care vom fi educați, nu suntem causa sui (cauza proprie) a ființei noastre, alegerile noastre sunt limitate de aceste constrângeri. Din aceast motiv se poate spune că oamenii nu au în realitate șanse egale în viață, sau dacă ne raportăm la religie, nu au șanse egale de face alegeri morale „corecte”. Din această perspectivă doctrina de bază a marilor religii ale lumii (creștinism, iudaism, islamism) este sub semnul întrebării: cum pot fi cei „răi” pedepsiți și cei „buni” răsplătiți, dacă alegerile lor morale au fost influențate de factori externi, de hazard? Asta nu înseamnă că nu există „liber arbitru”, există, însă el este limitat și influențat de diverși factori: genetică, mediul în care am crescut, educație primită, timpul în care ne-am născut, zona geografică, etc.

[Offline]

Corect... desi am unele indoieli legate de factorii genetici.

[pavel]

doctrina de bază a marilor religii ale lumii (creștinism, iudaism, islamism) este sub semnul întrebării: cum pot fi cei „răi” pedepsiți și cei „buni” răsplătiți, dacă alegerile lor morale au fost influențate de factori externi, de hazard?

Interesant că dintre creştini îi găsesc pe calvinişti să fie mai apropiaţi de convingerile pesimiştilor (care neagă că suntem agenţi liberi şi responsabili în ultimă instanţă). Ei spun ceva de genu că d-zeu predestinează pe cine va fi salvat, iar aceasta nu-i o nedreptate deoarece oricum niciunul nu merităm să fim salvaţi... ?
Dac-ar fi după mine, eu aş substitui denumiriea/conceptul de liber arbitru cu cel de arbitru întâmplător, mi se pare mai corect; m-am inspirat de la Galen Strawson (întâmplarea/norocul înghite totul).
OD, care-ţi sunt îndoielile legate de factorii genetici?

PS: Apropo de ideea cu conştienţa fiecărui punctuleţ din univers, deocamdată n-am găsit articol decât despre ipoteza conştienţei la nivel de celulă.

[marinaru]

Prea multa filozofie pentru un timp atat de scurt ca viata

[lamb]

Iata inca un articol bine documentat care concluzioneaza ca ideea unui "liber arbitru" absolut nu relativ (daca ii pot spune asa) este iluzorie:

http://www.descopera.ro/stiinta/9396734-este-liberul-arbitru-doar-o-iluzie-neurostiintele-ofera-raspunsul

De prea multe ori reactiile si deicziile noastre sunt dictate de partea subconstienta a creierului, de partea emotionala, de proportia unor anumiti hormoni existenti la acel moment in organism. Deci sa pretindem ca avem un liber arbitru absolut si neingradit, e destul de lipsit de fundament.

Asta nu inseamna insa, asa cum explica articolul, ca nu putem invata sa ne stapanim astfel de porniri instinctuale, biochimice si sa decidem cu partea rationala a creierului, altceva decat impulsurile initiale ne-ar dicta. Ce cale lunga e insa pana acolo? Cata educatie si cat exercitiu ne trebuie...

[vio16]

lamb articolul este bun si intradevar chiar daca credem ca  detinem puterea de "liber arbitru" sa nu uitam ca sintem imperfecti si totul este limitat !Iar mediul in care traim are un mare impact asupra noastra si a felului de a gandi prin puterea de influienta si ceea ce ajungem sa cunoastem.Pentru fiecare persoana in acest sistem uman pe care -l traim este o enigma inca puterea creierului si chiar daca se afirma;"Absenţa liberului arbitru nu înseamnă că suntem maşinării. Activitatea creierului este substanţa fiziologică în cadrul căreia funcţionează personalitatea noastră. Absenţa liberului arbitru înseamnă doar că sinele conştient este la curent cu doar o parte din deciziile creierului nostru”,realitatea este ca noi sintem ca o (maşinărie) cu o comanda dubla de interceptare ;Galateni cap.5 cu 16 -17...
Si nu multi pot sa dea expllicatia de ce omul traieste in o dubla personalitate la aceste puteri de comanda invizibile.Si acest lucru fara putere de explicare o fac si cei care explica aceste lucruri .Interesant ..este  si explicatiile sint fara putere daca nu se accepta mesajul Scripturii alaturi de descopeririile care ajung sa se faca ...

[KoBoLd]

d.p.m.d.v. libertatea nu există, deoarece dacă vreau să fac ceva, mi se spune sau îmi dau seama că e imposibil.
Cum sunt unii la pușcărie cu gratii, ceilalți de afară sunt într-o pușcărie fără gratii.
Cine mă poate contrazice, dovedind logic, concludent și pertinent, s-o facă, cine nu, să accepte realitatea

[pavel]

Cine-i interesat si stie engleza poate descarca cartea lui Sam Harris despre liberul arbitru de aici.

[GABRIELL]

 http://www.descopera.ro/stiinta/9396734-este-liberul-arbitru-doar-o-iluzie-neurostiintele-ofera-raspunsul

[hotziu1]

gabriele,felicitari pentru numirea ca membru in comitetul filialei.sper sa te vad in corpul de guvernare cat mai curand.

[GABRIELL]

  da mersi.............as fi curios ce parere au "fratii" mei din congregatie, de cariera mea fulminanta  ...ca in congregatie nu mi-se auzea gura   

[vio16]

Libertatea persoanei umane mereu a fost conditionata !!!