Salutări!
Este botezul copiilor mici un botez biblic?
Am ridicat acest subiect la "discuţii libere" şi nu la "doctrină" pentru că nu este legat direct de doctrina martorilor.
În primul rând nu tot ce este scris în Scriptură este ceva bun, dar totul ce este scris este "biblic" şi util, ci poruncile lui Dumnezeu sunt bune pentru că au asociate făgăduinţe de la Dumnezeu.
De exemplu învăţătorul Pavel, apostolul a scris porunca a V-a copiilor din congregaţia efesenilor: "Copii, ascultaţi pe părinţii voştri în Domnul că aceasta este cu dreptate.
“Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta”, care este porunca cea dintâi cu făgăduinţa:
“Ca să-ţi fie ţie bine şi să trăieşti ani mulţi pe pământ”". -- Efeseni 6:1-3; Exodul 20:12, Deuteronomul 5:16.
Întrebarea ar trebui formulată:
"Este botezul pruncilor poruncit în scripturi?", sau "Poruncile referitoare la botez ale Domnului şi apostolilor sunt satisfăcute prin botezul pruncilor?".
Ca idee de fond:
Mantuirea in Scripturi e aceeasi si in Vechiul si in Noul Testament.
Astfel mai toate aspectele sunt aceleasi.
Daca in VT copii erau circumcisi de mici, astfel intrau in legamantul cu Dumnezeu.
La fel si in NT, copii sunt botezati astfel intrind in legamant cu El.
Paul.
Doamne ajuta!
Avem pentru cei din lume ca să se altoiască prima dată în Casa lui Dumnezeu --
„Şi le-a zis: Mergeţi în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la toată făptura. Cel ce: - va crede şi + se va boteza = se va mântui; iar cel ce nu va crede se va osândi.” - Marcu 16:15-16.
Avem apoi pentru copii lui Israel care sunt deja ramuri naturale şi păzesc poruncile de mici --
„Iar Petru a zis către ei: Pocăiţi-vă şi să se boteze fiecare dintre voi în numele lui Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre, şi veţi primi darul Duhului Sfânt.
Căci vouă este dată făgăduinţa şi copiilor voştri şi tuturor celor de departe, pe oricâţi îi va chema DOMNUL Dumnezeul nostru.
Şi cu alte mai multe vorbe mărturisea şi-i îndemna, zicând:
Mântuiţi-vă de acest neam viclean.”. – Faptele Apostolilor 2:38-40.
Observăm că cerinţa copiilor lui Israel care deja au fost botezaţi când au trecut prin apa exodului, iar cei de pe pământ prin Ioan, era un nou botez în Numele lui Mesia care a fost străpuns ca miel de azimi şi a înviat ca prim rod.
In VT e Israelul.
In NT, Sf. AP. Pavel face o asemanare colosala intre: Biserica ca si Israel spiritual.
In VT exista Templu: casa a lui Dumnezeu.
In NT: Biserica e casa lui Dumnezeu.
In VT oamenii trebuiau sa intre in legamant cu Dumnezeu.
In NT oamenii trebuie sa intre in legamant cu Dumnezeu.
Aceasta se numeşte „Doctrina Înlocuirii”, sau „înlocuitoare”, care a fost adoptată în trecut de multe confesiuni religioase pentru a apăra creştinismul modern.
Înainte exista Casa lui Dumnezeu în Sion, dar Dumnezeu a întrebat retoric „Cerul este scaunul Meu şi pământul aşternut picioarelor Mele! Ce fel de casă Îmi veţi zidi voi şi ce loc de odihnă pentru Mine? (Isaia 66:1-2)” şi a mai spus prin profetul Ezechiel copiilor lui Israel împrăştiaţi printre toate neamurile pământului: „Voi pune Duhul Meu în voi şi vă voi face să urmaţi poruncile Mele şi să păziţi şi să împliniţi legile Mele (Ezechiel 36:27)”; şi apostolul îi întreba pe cei din Corint: „Nu ştiţi, oare, că voi sunteţi Templu al lui Dumnezeu şi că Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi ?” -- 2Samuel 7:5-7; 1Cronici 17:4-12;
Deci:
În Lege: Cortul Întâlnirii şi Templul = Casa lui Dumnezeu;
În Mesia: Trupul şi Inima Omului = Casa lui Dumnezeu;
În Mesia: Trupul lui Christos = Adunarea celor Izbăviţi - la care sunt mădulare sau mlădiţe.
Singura diferenta: Ca in VT Duhul Sfant a vorbit prin profeti, iar in vremurile din urma a vorbit prin Fiul Sau.
Dumnezeu a vorbit şi va mai vorbi şi prin îngeri, dar într-adevăr Mesia s-a prezentat şi ca "Fiul lui Dumnezeu" şi ca "Duhul". El a spus: "Acestea zice Fiul lui Dumnezeu, ai Cărui ochi sunt ca para focului şi picioarele asemenea aramei strălucitoare" [...], şi: "Cine are urechi să audă ceea ce Duhul zice Congregaţiilor".
Inca cateva notabile:
In VT desi se intra in legamant prin faptul circumciziei, totusi mantuirea era prin credinta pana la capat in Dumnezeu.
In NT se intra in legamant prin botez, totusi mantuirea este prin credinta pana la capat in Dumnezeu.
De la părintele Avraam se intra în legământ prin circumcizie (Geneza cap. 17), nu de la Darea Legii (Luca 2:22; Leviticul 12:6-8) când întreg poporul a intrat prin botezul apelor exodului. Botezul este practicat şi în prezent de Rabinul Şef atunci când cineva tăiat afară din popor este reiniţializat în iudaism ortodox. Cerinţa botezului vine de la Ioan despre care Mesia a spus că din zilele când el boteza Împărăţia lui Dumnezeu este luată cu năvala. (Matei 11:12).
Nu putem spune că sub Lege se intră în legământ prin circumcizie din cauza că circumcizia femeilor nu este o practică poruncită sau amintită în vreo Scriptură, dar putem spune că întreg poporul a trecut prin apele poporului.
Botezul copiilor mici nu are alt rol decât creșterea numărului de membri și îndoctrinarea de la o vârstă fragedă. Motivațiile de ordin religios sunt niște pretexte. Această practică împreună cu amenințările în cazul în care o persoană dorește să-și schimbe religia în care a crescut sunt cele mai utile metode de a ține pe cineva captiv într-o credință.
Din punctul meu de vedere, utopic desigur, unei persoane trebuie să îi fie acordată libertatea religioasă de la o vârstă fragedă. Părinții să-i impună copilului doar principile morale nu și învățătura religioasă. Când acesta crește și este matur din punct de vedere intelectual, atunci el ar trebui lăsat să-și aleagă „calea” spirituală.
Mântuirea copiilor sau osândirea lor ţine până la o anumită vârstă de cea a părinţilor, şi libertate religioasă însemnă ca părintele să hotărască până la o anumită vârstă ceea ce este mai bine pentru copil, ceea ce include chiar vaccinele, educaţia publică sau acasă, ş.a., care nu trebuie să fie reglementate de stat, care nu trebuie să împiedice predarea creştinismului la o şcoală specială a unei comunităţi creştine ori acasă. Este departe de noi ca să discutăm din acest punt de vedere aici.
Ci discutăm despre cei maturi care pot „crede” prin auzire, şi de pot „pocăi” dacă li se atrage atenţia despre o practică greşită.
De exemplu în cateismul catolic se susţine că la o vârstă fragedă pentru copii fac juruinţele naşii, iar apoi când ajung la maturitate, cei credincioşi îşi reînnoiesc făgăduinţele de la botez.
Circumcizia sau Tăierea Împrejur este un alt subiect pentru care ar trebui deschis un topic nou. În Mesia circumcizia este făcută la fel atât femeilor cât şi bărbaţilor, şi anume în carnea inimii. Apostolul Pavel arăta că cei circumcişi în carne sunt circumcişi cu inima dacă îi primesc pe cei necircumcişi în carne, iar cei necircumcişi în carne sunt circumcişi cu inima dacă îi primesc pe cei circumcişi în carne.
În primul secol conform tradiţiei orale rabinice ştim că existau două feluri de ritualuri ale curăţirii (purificării) primul pentru cei circumcişi, şi al doilea pentru prozeliţii care deja păzeau poruncile lui Dumnezeu dar încă nu erau circumcişi, cum de exemplu era Corneliu şi casa lui, primul dintre neamuri care a fost botezat cu Duh Sfânt în comun cu copii ai lui Israel.
Ca să fii Mântuit ai nevoie să fii împlinitor de trei cerinţe:
- Cufundare în Numele lui Mesia - prin credinţă, mărturisind că Iisus este Mielul jertfit de paşti (şi poţi participa la festivalul ca să mănânci azimile curăţiei cum spunea apostolul).
- Circumcizia inimii poruncită în Deuteronomul 10:16-17:
"Şi să tăiaţi împrejur necircumcizia inimii voastre şi de acum înainte să nu mai fiţi tari la cerbice;
Că Iahve Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor şi Stăpânul stăpânilor (sau: Domnul Domnilor), Dumnezeu mare şi puternic şi minunat, Care nu ţine favoriţi (sau: nu caută la faţă), nici nu ia mite;".
- Jugurile Adunării din Ierusalim din Cărţile Mozaice pentru cei care locuiesc între neamuri, ca să fie primiţi în congregaţii:
Iacov a spus în discursul notat de doctorul Luca în a II-a sa carte:
”De aceea, eu socotesc să nu-i tulburăm pe cei dintre naţiuni care se întorc la Dumnezeu, ci să le scriem, să se ferească de:
- întinările idolilor,
- şi de curvie,
- şi de cele sugrumate,
- şi de sânge.
Pentru că, din generaţiile din vechime, Moise are în fiecare cetate pe cei care-l predică, fiind citit în sinagogi (adunări) în fiecare Sabat. – Faptele Apostolilor 15:13-21; 21:21-25;”