Ziua Domnului: Ap. 1:10

[OryNider]

Ce părere aveţi de această expresie: "Ziua Domnului" la ce se referă ea?

Există mai multe variante de interpretare a expresiei din Apocalipsa 1:10 şi iată câteva:

1.) este Ziua Domnului din viitor (Ziua venirii Fiului Omului), în care Ioan a fost transpus în duh;
2.) este perioada necazului celui mare numită şi marea strâmtorare;
3.) este o sâmbătă, în ziua a şaptea a săptămânii;
4.) este o duminică, în prima zi a săptămânii (Ioan 20:19 dYuma hu d'chad bŞebba; Fapte 20:7 aram: bYuma d'chad bŞebba; 1Cor 16:2 aram: b'kol chad bŞebba);
5.) este "mia de ani" a Împărăţiei lui Mesia cu Sfinţii, un Împărăţia Milenară comparată cu o zi;
6.) este Ziua Unicului în Shebaot, Ziua Fiului Omului în mijlocul celor şapte îngeri;
7.) este "Ziua Domnului" din Fapte 2:20 şi 2Petru 3:10 (aram: Yoma d'MarYa), 1 Corinteni 11:20 (aram: l'Yomeh d'Maran) sau 1Tesaloniceni 5:2 (aram: d'Yomeh d'Maran);
8.) este "Yom IHVH", Ziua lui Iahve, din Isaia 13:6; Ioel 1:15; 2:31 (3:4);  3:14 (4:14); Amos 5:18; 5:20; Ţefania (Sofonie) 1:7; 1:14; Maleahi 4:5 (3:23).

Subiectul s-a discutat şi pe: http://caleacrestina.uv.ro/forum/viewtopic.php?t=329

Note:
1. Redarea vesetului pentru studiu:

În ziua Domnului eram în Duhul. Şi am auzit înapoia mea un glas puternic, ca sunetul unei trâmbiţe (Dumitru Cornilescu)

Am fost în duh în zi de duminică şi am auzit, în urma mea, glas mare de trâmbiţă (Biblia Sinodală)

În ziua Domnului^{6834 domnească (în greacă: Kyriake). Vezi şi 1 Cor. 11:20.} am fost în Spirit, şi am auzit înapoia mea o voce mare, ca a unei trompete (NTTF)

Am fost în Spiritul pe ziua Domnului;^{[Yoma maranaYa.]} şi am auzit înapoia mea o voce mare ca o trompetă, zicând (J. W. Etheridge Peshito New Testament. )

 ܘܲܗܘܝܼܬ݂ ܒ݁ܪܘܿܚ ܒ݁ܝܲܘܡܵܐ ܕ݁ܚܲܕ݂ܒ݁ܫܲܒ݁ܵܐ ܘܫܸܡܥܸܬ݂ ܡܸܢ ܒܸ݁ܣܬ݁ܲܪܝ ܩܵܠܵܐ ܪܲܒ݁ܵܐ ܐܲܝܟ݂ ܫܝܼܦ݂ܘܿܪܵܐ ܀
ue hevit b'ruch b'yuma d'chad b'sheba ue shemeot men b'seteri qâle rabba aich shifura  (alfabetizare Peşita SBLS)
Şi eram în duh în Ziua Unu-lui (Unic ori unei) în Şebba (Şebaot ori: Săptămână) şi auzind înapoi voice tare /mare cu şofar (Peshitta Societăţii Biblice pt. Limbi Străine)

ΕΓΕΝΟΜΗΝ ΕΝ ΠΝΕΥΜΑΤΙ ΕΝ ΤΗ ΚΥΡΙΑΚΗ ΗΜΕΡΑ ΚΑΙ ΗΚΟΥΣΑ ΟΠΙΣΩ ΜΟΥ ΦΩΝΗΝ ΜΕΓΑΛΗΝ ΩΣ ΣΑΛΠΙΓΓΟΣ (Textul Critic Grec W.H.)
eghenomen en preumati en ti kuriake heemera kai ekousa opiso mou foonen megalen hoos salpingos (alfabetizare W.H.)

2. Fraza "am fost în duh" mai apare şi în Apocalipsa 4:2 (gr: εγενομην εν πνευματι, huit b'ruch).

3. Cuvântul pentru ziua întâi a săptămâni în greacă era "protos", în ebraică e "yom reşon" (ziua prima), apoi era "kuriakos" cuvânt folosit pentru probleme "imperiale".

4. În Imperiul Roman de la Iulius Caesar şi până la Constantin cel Mare avea opt zile, ziua a opta era de văşar adică de târg.

5. În Evanghelii scrie că Mesia a spus: Iar de ziua şi de ceasul acela nimeni nu ştie, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl. (Matei 24:36; Marcu 13:22)

6. În 1 Corinteni 11:20 apostolul a scris cf. Peşitta:  "când sunteţi adunaţi, nu cum e potrivit la Ziua Domnului [l'Yomeh d'Maran] mâncaţi şi beţi".

7. În arameică "Şebba" se poate referi la Săptămână caz în care în ebraică poate fi pusă în legătură cu o zi din săptămână adică Şavua (Şabbua), cu Săptămânile adică Şavuot ca sărbătoare sau îns sens profetic.

8. "Şebbaot" la plurar, e pus în legătură cu un grup de şapte îngeri sau regi (meleh) dar un grup de bărâni era format din zece, plus în contextul versetelor care urmează cu Fiul Omului e încă incomplet în momentul în care Ioan aude în duhul răsunetul vocii ca de şofar, dar devine complet dacă îi adaugăm pe cei doi martori credincioşi care mărturisesc despre înviere şi de care ştim că se vor lupta cu fiara până la moarte, nu ca cei şapte cu necazurile lor.

[logic]

 Câteva argumente pentru interpretarea zilei Domnului în sens escatologic:

    1. Niciunde în Scriptură o zi din săptămână nu este numită "ziua Domnului" [lit. ziua domnească]. Această constatare este adevărată atât pentru ziua de sâmbătă, cât şi pentru cea de duminică. La data când a fost scris Apocalipsul creştinii nu onorau încă duminica păgână. Mai târziu prima zi a săptămânii a început să fie numită "ziua Domnului" (aşa cum arată şi numele românesc „duminică”, din latinescul catolic domenica.

    2. Celelalte apariţii în Biblie ale expresiei "ziua Domnului" se referă toate la o perioadă de timp viitoare – 1 Cor. 1:8; 5:5; 2 Cor. 1:14; Filip. 1:6, 10; 2:16.

    3. Scriitorii biblici precizează adesea anul sau anul, luna şi ziua unui eveniment sau a unei comunicări din partea lui Dumnezeu. Uneori avem şi localizarea geografică şi conjunctura. În Apocalips 1:10 însă, precizarea doar a zilei din săptămână (fără luna şi anul de domnie al unui domnitor pentru datare) ar fi nesemnificativă în contextul dat (versetul anterior vorbeşte despre insula Patmos ca localizare geografică şi motivul pentru care Ioan se afla acolo).

    4. Analogia care se poate face pe baza verbului care se repetă în versetele 9 şi 10 („am ajuns să fiu”) ar putea indica că Ioan nu era iniţial în ziua Domnului. În versetul 9, el spune că a ajuns să fie "în insula numită Patmos" (destinaţia) din cauza cuvântului lui Dumnezeu şi a mărturiei lui Isus. Apoi în versetul 10 că a ajuns să fie "în ziua Domnului" (destinaţia) în spirit. Spiritul (sau inspiraţia) este cauza sau factorul extern în virtutea căruia Ioan ajunge la destinaţie în ziua Domnului (compară 4:1, 2 unde "spiritul" este un instrument pentru deplasare, nu o destinaţie în sine. Ioan era deja în spirit din 1:10; vezi şi 17:3 unde Ioan este dus de spirit [mijlocul] în pustie [destinaţia]).

    5. Contextul arată că Ioan a ajuns prin spirit exact la 'destinaţia' specificată - în ziua Domnului! Ioan îl aude şi îl vede pe fiul omului din Daniel care tocmai a primit puterea regală la finele necazului celui mare (Apoc. 1: 10-13; comp. 3:21; Dan. 7:13, 14, 21, 22). Din această poziţie viitoare, asemenea unui învingător care a intrat deja în posesia premiului, el le trimite sfaturi avizate celor aflaţi încă în cursă din cele "şapte adunări". Dacă vor fi învingători, aceştia i se vor asocia la guvernare în Mileniu (Apoc. 20:4).

[OryNider]

Ştim ce "Împărat" va fi din profeţi şi din epistole, adică ultimul Împărat, numit parcă al VIII-lea.
Apoi ştim că este o perioadă de 1250 de zile când i se dă autoritate, şi la sfârşitul acestei perioade are loc învierea "celor adormiţi în Domnul" precum se răsună cele şapte răsunete.

Eu zic că "Împăratul de la Miază Noapte" este alinţa nord-atlantică,indiferent ce lideri are.

Apropo, acum cunoaştem V răsunete, ultimul fiind o compoziţie între doua sunete poruncite de Dumnezeu, plus mai a apărut un răsunet al "rămăşitei" care pare să fie al VI-lea. Probabil ultimul răsunet o să fie ceva inedit.

Ce părere ai de citirea arameică: "eram în spirit în Ziua Unui în Şebba" ?

Dacă e tradus bine aşa, atunci este vorba de Unul îmbrăcat în haine albe în Şebaot, adică în mijlocul celor şapte îngeri ?


Varianta "eram în spirit în Ziua Una în Săptămână" nu sună aşa corect, ar fi trebuit "una din săptămână", ori "una a săptămânii" ca prefixul de la "unul".

[valeriu]

Eu cred că „ziua Domnului” despre care ne spune apostolul Ioan în Apocalipsa, este un timp în care IEHOVA se răfuieşte cu poporul Său. Sunt sute de versete biblice care vorbesc de „ziua Domnului”, pentru că mai găsim expresii ca: „în ziua aceea”, „în vremea aceea” sau cuvântul „atunci”, care tot la „ziua Domnului” se referă. Arăt câteva exemple: „atunci”:  Osea 1:11; 8:2, Mica 7:4; Daniel 12:4; Zaharia 12:10; Maleahi 3:16, 17, etc.
„în vremea aceea”: Daniel 12:1; Ţefania 1:12.
„în ziua aceea”: Ţefania 3:8, Zaharia 14:6,7; Isaia 12:1; Mica 2:4 şi 4:6, etc.
Cu cât analizăm mai multe versete biblice, cu atât vom şti mai precis când este acel timp şi ce va face IEHOVA atunci.

[David]

Eu cred că „ziua Domnului” despre care ne spune apostolul Ioan în Apocalipsa, este un timp în care IEHOVA se răfuieşte cu poporul Său.

Aoleu, Iehova se răfuiește cu poporul sau, jaaaale! Bănuiesc ca voi atunci sunteți ai Satanei de vreme ce ati ramasi neatinși? Va zic "frate" de-acum încolo?

[valeriu]

Această greşeală o face şi  conducerea WTS, se cred că ei şi numai ei sunt poporul Domnului (IEHOVA). Este drept că poporul Domnului este  prins acum  acolo, printre rândurile WTS, aşa că din cei 7 mil. de martori doar o mică parte mai formează poporul Domnului (o mică rămăşiţă), restul fiind „neamuri”, printre care şi „asirianul”, „egipteanul”, „babilonianul”, etc. De aceea proorocul Isaia zice: Isaia 10:20  „În ziua aceea, rămăşiţa lui Israel şi cei scăpaţi din casa lui Iacov, nu se vor mai sprijini pe cel ce îi lovea; ci se vor sprijini cu încredere pe Domnul, Sfântul lui Israel.
21  O rămăşiţă, rămăşiţa lui Iacov, se va întoarce la Dumnezeul cel puternic.
22  Chiar dacă poporul tău, Israele, ar fi ca nisipul mării, totuşi numai o rămăşiţă se va întoarce, căci nimicirea este Hotărâtă, făcând să se reverse dreptatea.
23  Şi nimicirea aceasta, care a fost hotărâtă, Domnul, Dumnezeul oştirilor, o va aduce la îndeplinire în toată ţara.
24  Totuşi, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul oştirilor: „Poporul Meu, care locuieşte în Sion, nu te teme de Asirian; da, el te loveşte cu nuiaua, şi îşi ridică toiagul asupra ta, cum făceau Egiptenii.
25  Dar, peste puţină vreme, pedeapsa va înceta, şi mânia Mea se va întoarce împotriva lui, ca să-l nimicească.”

Şi dacă unii dintre noi care am făcut un legământ cu IEHOVA şi am devenit parte a poporului Său, şi am scăpat de a fi robi „asirianului”, de nuiaua lui sau de toiagul „egipteanului”, de jugul sau lanţul robiei, ce să facem acum? Să mergem şi să le spunem: „Stai cutare fiară  că şi mie trebuie să-mi pui cătuşe!”? Nu dragule! Cei ce sunt liberi sau au devenit deja  liberi, trebuie să ajute şi pe alţii să devină liberi. Oricum, acest lucru tot se va întâmpla în „ziua Domnului”! Vezi unde te situezi!

[David]

Este drept că poporul Domnului este  prins acum  acolo, printre rândurile WTS, aşa că din cei 7 mil. de martori doar o mică parte mai formează poporul Domnului (o mică rămăşiţă), restul fiind „neamuri”, printre care şi „asirianul”, „egipteanul”, „babilonianul”, etc.

Ia te uita cine e WTS-ist. Cica boboru' domnului se găsește in rândurile WTS. Sa fi tu al dreacului de nu?

De aceea proorocul Isaia zice: Isaia 10:20  „În ziua aceea, rămăşiţa lui Israel şi cei scăpaţi din casa lui Iacov, nu se vor mai sprijini pe cel ce îi lovea; ci se vor sprijini cu încredere pe Domnul, Sfântul lui Israel.
21  O rămăşiţă, rămăşiţa lui Iacov, se va întoarce la Dumnezeul cel puternic.
22  Chiar dacă poporul tău, Israele, ar fi ca nisipul mării, totuşi numai o rămăşiţă se va întoarce, căci nimicirea este Hotărâtă, făcând să se reverse dreptatea.
23  Şi nimicirea aceasta, care a fost hotărâtă, Domnul, Dumnezeul oştirilor, o va aduce la îndeplinire în toată ţara.
24  Totuşi, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul oştirilor: „Poporul Meu, care locuieşte în Sion, nu te teme de Asirian; da, el te loveşte cu nuiaua, şi îşi ridică toiagul asupra ta, cum făceau Egiptenii.
25  Dar, peste puţină vreme, pedeapsa va înceta, şi mânia Mea se va întoarce împotriva lui, ca să-l nimicească.”

O interpretare anacronică. Isaia habar n-avea de iehovistii tai.

Şi dacă unii dintre noi care am făcut un legământ cu IEHOVA

Un legămant nu doar inhipuit, ci si imoral. Care om cu bun simț si întreg la cap ar vrea sa facă legămant cu un psihopat criminal? Cu un Stalin sau un Hitler sau un Gengis-Han? Doar un lingău lipsit de coloana vertebrală, unul lipsit de scrupule gata să pupe poala infamiei decat sa piară de mâna acestor dictatori rakeți.

şi am devenit parte a poporului Său,

Aiurea.

şi am scăpat de a fi robi „asirianului”, de nuiaua lui sau de toiagul „egipteanului”, de jugul sau lanţul robiei,

Cum ai scăpat dom'le de sclavie, esti sclavul Căpcăunului Ceresc, ala cu toiagu de fier cică. Cătă spălare de creier!

Cei ce sunt liberi sau au devenit deja  liberi

Vezi mai sus.

, trebuie să ajute şi pe alţii să devină liberi. Oricum, acest lucru tot se va întâmpla în „ziua Domnului”!

Adică la sfântu-așteaptă

Vezi unde te situezi!

Da, mare atenție.

[valeriu]

O interpretare anacronică. Isaia habar n-avea de iehovistii tai.

Chiar în aceasta constă frumuseţea şi importanţa profeţiilor biblice, că acei prooroci mânaţi de Duh Sfânt au scris ce avea să se întâmple cu mii de ani după ei. Că proorocul Isaia a proorocit pentru zilele noastre, nu mai este cazul să arăt. Martorii lui Iehova ştiu deja acest lucru. Ce ar fi bine să luăm seamă este că atât proorocul Isaia cât şi apostolul Ioan care scrie după aproximativ 700 de ani după proorocul Isaia, ne proorocesc despre aceeaşi perioadă de timp,  adică despre „ziua Domnului” şi despre întâmplări asemănătoare petrecute cu poporul Domnului. După caz, acest popor este Israelul antic apoi un Israel în sens figurat numit Biserica. Apostolul Ioan ne arată că în „ziua Domnului” în Biserici vor fi amestecate mai multe categorii de oameni: „cei ce zic că sunt apostoli şi nu sunt”, „cei ce zic că sunt Iudei şi nu sunt”, „nişte oameni care ţin de învăţătura lui Balaam”, cei amăgiţi de Izabela, cei cărora le merge numele că trăiesc, dar sunt morţii, cei ce sunt în sinagoga Satanei, cei ce nu sunt nici reci nici în clocot dar sunt ticăloşi, nenorociţi, săraci, orbi şi goi. Tot în Biserici mai sunt câteva nume (doar câteva nume) care nu şi-au mânjit hainele, cei ce vor birui fiara şi cei ce păzesc până la sfârşit lucrările lui Isus. Se vede bine şi de data aceasta cât de puţini sunt cei buni în comparaţie cu cei răi. Pe drept îi numea şi proorocul Isaia „o mică rămăşiţă”. Dar toţi se pretind parte a poporului lui IEHOVA, de aceea este necesară judecata lui Isus între „oi” şi „capre”. Greşeala Martorilor este că ei se cred oi, iar restul religiilor sunt capre, dar de fapt Isus vine să judece în poporul Domnului şi de aici trebuie alese cele două categorii. Locul celorlalţi care n-au făcut niciodată un legământ cu IEHOVA, este bine cunoscut în Scripturi.

[David]

O interpretare anacronică. Isaia habar n-avea de iehovistii tai.

Chiar în aceasta constă frumuseţea şi importanţa profeţiilor biblice, că acei prooroci mânaţi de Duh Sfânt au scris ce avea să se întâmple cu mii de ani după ei.

Chiar în aceasta constă falsitatea şi nimicnicia profeţiilor biblice aplicate de tine la secolul 21, că acei prooroci habar n-aveau de iehovistii tai. Orice copil poate sa joace jocul asta care-l joci tu, înlocuind așa zise categorii/personaje/evenimente  biblice cu orice categorii/personaje/evenimente moderne. E o metodologie prosteasca fără nici o baza.

In plus, demonstratia (http://forum.martorii-lui-iehova.ro/index.php/topic,140.0.html) că profetiile biblice au esuat jalnic am făcut-o deja de mult, si nici un crestin nu scoate nici un mâc pe tema asta pt. ca nu poate. Isus si scriitorii NT au fost dovediti drept profeti falsi de către trecerea timpului. La fel se va dovedi si Valeriu in 2015 Explica Valeriule de ce.

[valeriu]

Sunt multe jocuri simple şi sunt şi frumoase câtă vreme nu trişează nimeni. Uite că WTS nu a ştiut „jocul” şi a trişat şi te pune şi pe tine să trişezi.
Pentru creştini rămâne o prioritate să cunoască timpul numit de Scripturi: „ziua Domnului”. De ce? Rezolvă multe chestii!  Să vedem un singur exemplu: Dacă acel timp este undeva în secolul XX sau XXI, cei 144000 nu au cum să fie aleşi din secolul I pentru că vedeniile apostolului Ioan sunt în timp ce era răpit şi dus în Duhul în Ziua Domnului. Toate vedeniile lui Ioan au loc în ziua Domnului şi arată ce are să se întâmple cu robii Domnului, (Apoc 1:1), aşadar, din interpretarea corectă a Apocalipsei  trebuie să dispară tot ce nu ţine de acei robi ai Domnului, de poporul Domnului, şi acestea ar fi: forţe militare, politice, religioase, etc. Acestea nu au ce căuta în interpretarea apocalipsei, precum nici ONU.

[David]

Pe mine nu ma pune nimeni sa trisez (cu ce trisez eu?), mai repede pe tine te pune WTS sa interpretezi in stilul lor. Daca n-ai avea ochelari de cal cand citesti apocalipsa ai vedea ca respectivele evenimente trebuiau sa aiba loc atunci in secolul I, "în curînd"-ul scriitorului si a destinatarilor lui contemporani.

[valeriu]

"În curând" pentru scriitor înseamnă chiar "ziua Domnului".

[David]

"În curând" pentru scriitor inseamna "În curând" pentru scriitor. Cred ca e destul de clar

[OryNider]

Ce părere ai de citirea arameică: "eram în spirit în Ziua Unui în Şebba" ?

Dacă e tradus bine aşa, atunci este vorba de Unul îmbrăcat în haine albe în Şebaot, adică în mijlocul celor şapte îngeri ?

Varianta "eram în spirit în Ziua Una în Săptămână" nu sună aşa corect, ar fi trebuit "una din săptămână", ori "una a săptămânii" ca prefixul de la "unul".

M-am gândit la cum la Conciliul de la Niceea s-a trecut în calendarul solar de la 8 zile la 7 zile săptămânale şi astfel a apărut prima formă de calendar lunaro-solar fiind necesar să se adauge o lună la calendarul Iulian exact ca în calendarul lunar până la invenţia celui Gregorian care are luni cu număr ne-egal de zile.

Dar, este doar o asemănare care se face între calendarul săptămânal şi cei şapte îngeri. De aceea traducerea literară corectă este: "eram în spirit în ziua una în săptămână".