Religia...boala mintala acceptata de societate.

[zeu]

Science Saved My Soul From Religion

F.fain

[Daniel]

The Root of All Evil - The Virus of Faith (subtitrat)

subtitrat.

Mersi pt. filmutetul...subtitrat, scurt si lejer.   Pe langa ca m-am mai impacat cu nenea Dawkins, am fost suprins sa constat ca, in ciuda faptului ca NT este diferit in bine fata de VT (in ciuda a ceea ce cred altii), mai exista oameni in lumea civilizata care ar ucide pe cei care - cica! - incalca porunca "Domnului". Asa, mi-a mai zis David pe-aici, mai demult, ca nu stiu ce triburi ar omori vrajitoare, dar de la un anumit nivel in sus aveam alte asteptari. Fereasca-ne sa puna oameni de genu mana pe putere.

[David]

Un documentar hazliu despre boala credintei, in diferite religii (clic pe butonul CC pt. subtitrare in RO):

Religulous HD (ro sub)

[GABRIELL]

Cineva mi-a furat expresiaaa! Cer daune morale...de autor

[GABRIELL]

http://www.descopera.ro/cultura/4588035-dumnezeu-a-fost-inventat
Unii spun ca este un soi de "traducere" neurologica a ceea ce spunea pe vremuri filosoful german Ludwig Feuerbach: Dumnezeu nu este altceva decat esenta obiectivata a omului; adica nu Dumnezeu l-a creat pe om, ci omul creeaza ideea de Dumnezeu.
 
 
 
 
 Dumnezeu a fost inventat!
 
Erorile filosofiei sunt in cel mai rau caz ridicole, in timp ce erorile comise de religii sunt intotdeauna periculoase, spunea filosoful si istoricul englez David Hume in "Tratatul" sau "asupra naturii umane". Fervoare mistica, simt al sacrului, iluminare: fiecare stare spirituala se reflecta intr-un fenomen cerebral cat se poate de concret. Pentru ca, in loc sa interpreteze momentele de gratie drept dovada a unei realitati care ne depaseste puterea de intelegere, cea a existentei divine, oamenii de stiinta le privesc si le analizeaza din perspectiva de dovezi ale existentei creierului.

 
Bazele neurologice ale credintei

Ca atare, surprinzator sau nu, aceeasi zona cerebrala responsabila de cat de religioasa este o persoana este si cea care se activeaza la epileptici in timpul unei crize. Aceasta descoperire este una esentiala din punctul de vedere al intelegerii adevaratelor cauze ale experientelor extraordinare (altfel spus halucinatii), care li se par oamenilor religiosi atat de reale. Prin urmare, explicatia faptului ca unii oameni nu se pot nicicum lipsi de religie este aceea ca au pur si simplu in zona responsabila cu epilepsia si sentimentul religios anumite celule in mod peren excitate, ca si cum ar avea tot timpul un bec aprins in creier.

[GABRIELL]

Religiozitatea poate lua multe forme, iar fenomenul si experienta religioasa ramane un subiect extrem de controversat.
Religia este un sistem de credinte bazate pe personalitati intangibile care sunt luate drept model, pe invataturile acestora si pe mituri. Avraam este doar unul din personajele biblice ce credea ca a vorbit cu Dumnezeu, si care prezenta toate simptomele schizofreniei.
In ultimii 20 de ani s-a pus mai multa atentie asupra studiului stiintific al religiei si legatura acesteia cu sanatatea mentala. Desi este departe de a se incheia, studiul a oferit multe dovezi ce ne-au ajutat sa gasim raspunsuri obiective la o parte din intrebari. Care este relatia intre religie, spiritualitate si psihoza? Sunt persoanele psihotice mai predispuse sa devina religioase? Poate religia duce la psihoza? Poate psihoza duce la religiozitate? Poate convertirea religioasa sa duca la psihoza? Cat de comune sunt iluziile religioase in randul psihoticilor? Acestea sunt doar cateva intrebari importante la care oamenii de stiinta le-au aflat raspunsul.

http://www.descopera.org/religia-paranoia-si-psihoza/

http://www.descopera.org/domeniu/cultura/religii-si-credinte/

Bai Iehovisti ! va e greu sa recunoasteti ca ati fost prostiti (pentru ca ati pus botu la iehovism)si deci pina te numesti martor al lui ehova esti evident un prost? Nu va impacientati am fost si eu

Pina umbli  pe un drum cu idiotii nu ai cum sa fi altfel.
 

[GABRIELL]

Religia, paranoia si psihoza

Publicat de Marius Ignatescu la data: 31 - ianuarie - 2014, categoria: Cultura, Religii si credinte
religia-si-psihozaReligiozitatea poate lua multe forme, iar fenomenul si experienta religioasa ramane un subiect extrem de controversat.


Religia este un sistem de credinte bazate pe personalitati intangibile care sunt luate drept model, pe invataturile acestora si pe mituri. Avraam este doar unul din personajele biblice ce credea ca a vorbit cu Dumnezeu, si care prezenta toate simptomele schizofreniei.
In ultimii 20 de ani s-a pus mai multa atentie asupra studiului stiintific al religiei si legatura acesteia cu sanatatea mentala. Desi este departe de a se incheia, studiul a oferit multe dovezi ce ne-au ajutat sa gasim raspunsuri obiective la o parte din intrebari. Care este relatia intre religie, spiritualitate si psihoza? Sunt persoanele psihotice mai predispuse sa devina religioase? Poate religia duce la psihoza? Poate psihoza duce la religiozitate? Poate convertirea religioasa sa duca la psihoza? Cat de comune sunt iluziile religioase in randul psihoticilor? Acestea sunt doar cateva intrebari importante la care oamenii de stiinta le-au aflat raspunsul.
In SUA, numarul persoanelor religioase este extrem de mare, aproximativ 73% cred ca Dumnezeu exista, 19% sustin ca probabil exista, iar la polul opus, doar 3% sustin ca Dumnezeu nu exista.
Interesant este faptul ca persoanele tinere (intre 18 si 29 de ani) cred ca Dumnezeu exista sau ca probabil exista, iar numarul ateilor este mai mare printre persoanele cu educatie si venituri mai mari.
S-a observat ca oamenii devin mai religiosi atunci cand sunt bolnavi, fie fizic sau mental. In situatii de stres psihologic mare, religia este adesea folosita de individ pentru a face fata sau pentru a se adapta circumstantelor. Plang, cerand ajutor la Dumnezeu. Se roaga, fac diverse ritualuri religioase, sau cauta suport in randul membrilor unei comunitati religioase. In SUA, au existat multe cazuri de convertire la crestinism in urma atacului terorist din 11 septembrie.
In SUA s-au efectuat numeroase studii in care s-au examinat iluziile religioase ale pacientilor si legatura acestora cu shizofrenia sau tulburarea bipolara. In urma studiilor, 39% dintre pacientii bolnavi de schizofrenie aveau iluzii religioase (Cothran si Harvey, 1986). Intr-un alt studiu, 25% dintre pacientii cu schizofrenie si 15% dintre cei cu tulburari bipolare aveau iluzii religioase (Appelbaum, 1999). Numeroase astfel de studii au fost facute si un Europa, (Tateyama, 1998, Siddle 2002).
Pacientii care sufereau de iluzii religioase aveau halucinatii mai puternice, mai bizare si aveau o durata mai mare de internare si fiind necesare mai multe medicamente anti-psihotice decat la alti pacienti. Studiile efectuate in toata lumea au aratat ca printre persoanele bolnave de schizofrenie, iluziile religioase erau prezente la 7-11% dintre japonezi, 21-24% dintre europeni si 21-43% dintre americani.
Paranoia religioasa
Paranoia religioasa este frica irationala de a fi atacat de un agent exterior, intr-un context religios. De exemplu, teama ca cineva iti va fura sufletul, teama ca demonii te-ar putea poseda, ca anumiti oameni dintr-un anume cult comploteaza impotriva ta, sau teama ca Dumnezeu sau Satan vor sa-ti faca rau. “Ingerul pazitor“ este un alt exemplu de egocentrism paranoic.
Paranoia religioasa este comparata cu extremismul si intoleranta. In anumite cazuri, indivizii pot avea diverse iluzii si se pot crede trimisi ai lui Dumnezeu pe Pamant pentru a raspandi credinta si cuvantul mantuitorului.
Paranoia este un proces de gandire puternic afectat de anxietate sau frica, de multe ori pana la irationalitate si delir. Paranoia se datoreaza unei gandiri gresite, de interpretari eronate, fiind o boala psihica incadrata in clasa psihozelor.
Stressed Young WomanReligia si psihoza
Un episod psihotic poate fi in mod semnificativ afectat de catre starea sufleteasca. De exemplu, oamenii care traiesc un episod psihotic in contextul unei depresii pot incerca manii persecutorii sau de auto-invinovatire sau halucinatii, in timp ce oamenii care traiesc un episod psihotic in contextul unei manii isi pot forma grandomanii sau pot avea experiente de semnificatie adanca religioasa.
Psihoza poate implica credinte iluzorii sau paranoide. Karl Jaspers a clasificat iluziile psihotice in tipuri primare si secundare. Iluziile primare sunt definite ca aparand pe neasteptate si nefiind comprehensibile in termeni de procesare mentale normale, pe cand iluzille secundare pot fi intelese ca fiind influentate de catre fondul persoanei sau al situatiei curente – de exemplu, credinte religioase sau credinte superstitioase.
Psihoza religioasa produce multe simptome identice cu cele ale schizofrenicilor, iar aproximativ 20% din schizofrenicii internati in spitalele de psihiatrie sufera de o forma religioasa de schizofrenie.
Liderii religiosi precum Isus sau Mahomed, au suferit de astfel de simptome clasice de schizofrenie religioasa. Au auzit voci, aveau iluzii de grandoare, sociopatie, paranoia si halucinatii, crezand ca au puteri supranaturale.
Fanaticii religiosi au vazut un ideal in aceste modele si au incercat sa le urmeze. Misionarii din ziua de azi merg din usa in usa, sau mai nou, folosesc Internetul pentru a convinge alti oameni sa se converteasca la religia lor, speriindu-i cu focul iadului.
schizofreniePersoanele religioase traiesc cu iluzia ca sunt priviti 24 de ore din 24, insa entitatea nu observa doar  comportamentul lor, ci pot auzi si ceea ce gandesc, ca si cum aceasta s-ar afla inauntrul mintii lor. Persoanele religioase comunica cu zeitatile prin rugaciuni, iar unii dintre ei sustin ca zeul le raspunde. Desigur, nu pot fi acuzati ca sunt mincinosi, deoarece ei chiar cred cu tarie asta.
Chiar si un simplu gand erotic poate fi pedepsit de zeul sadic si gelos aruncandu-l pe pacatos in focul iadului unde va petrece o eternitate. Toata aceasta frica raspandita de evanghelisti, adesea asupra unor copii – care sunt foarte vulnerabili – poate avea repercursiuni dramatice.
In lumea psihiatriei aceasta tulburare este considerata a fi un simptom al paranoiei, insa in lumea religioasa, acest tip de paranoia este incurajata si este considerata “normala”.
Convertirea la o alta religie si pshihozele
S-a pus mare atentie asupra persoanelor care s-au convertit de la o religie la alta, sau care au trecut de la ateism la credinta. Durata conversiei este si ea importanta. Wiliams James (1902) a spus ca acele conversii in care trecerea la o anumita credinta s-a efectuat brusc, erau mai des intalnite in “sufletele bolnave” decat in “minti sanatoase”.  Wootton si Allen (1983) au spus ca viteza cu care se face o conversie religioasa are un impact puternic asupra sanatatii mentale. Consecintele pot fi diverse, in functie de cauzele care au dus la convertire.
Religia patologica vs. religia non-patologica
Cum poate un medic sa distinga o persoana religioasa de una care are simptome psihotice? Din pacate, nu este foarte usor. O iluzie este o credinta falsa care nu poate fi schimbata oricat de multe dovezi li s-ar aduce. Persoanele religioase pot sustine ca au auzit vocea lui Dumnezeu sau ca au avut o experienta religioasa, sau doar cred ca exista o entitate creatoare. Insa pot fi toti acestia incadrati in aceeasi categorie?
Pierre (2001) descria cateva metode prin care se poate distinge o persoana normala de una psihotica. Pentru ca acele credinte ale unei persoane religioase sa fie considerate patologice, trebuie sa aiba un impact asupra persoanei. Daca locul sau in societate nu este influentat negativ (nu este un pericol pentru cei din jur, nu are probleme cu locul de munca, nu are dificultati in a gandi limpede si nu are inclinatii spre suicid etc), atunci credinta religioasa nu este patologica.
Altii au adaugat pe lista si alte caracteristici distinctive (Lukoff, 1985), precum capacitatea slaba de a socializa sau pierderea legaturii cu realitatea. Oricum, starile psihotice si mistice sunt greu de distins si trebuie studiate pe perioade intelungate in timp. Cum putem spune ca o persoana care crede ca exista cineva, undeva sus, care ii vede fiecare miscare si stie ce gandeste, este sanatoasa, iar alta care vede alte entitati similare (precum un spiridus roz, sau orice alt zeu dintr-o alta religie), nu este sanatoasa?
Amagirea
Fanaticii religiosi sustin ca zeul lor (ex. Isus) avea puteri supranaturale precum vindecarea oamenilor care aveau lepra, ca putea face orbii sa vada, sau ca putea readuce la viata un mort. Bineinteles ca este doar o fantezie asemanatoare cu cea a unui copil care-si imagineaza ca e Superman sau Spiderman.
Ca o consecinta, sarlatanii crestini au reusit sa isi mareasca veniturile promitand ca pot vindeca bolnavii prin diverse tehnici miraculoase de vindecare. Precum si alti psihotici, acestia chiar cred in puterile lor si nu se considera sarlatani. Chiar zeul lor mort a promis astfel de puteri urmasilor lui. Intr-un mod similar, sunt incurajati si cei care practica exorcismul.
Nu este deloc surprinzator faptul ca cei care sufera de fanatism religios (psihoza religioasa sau schizofrenie religioasa), considera membrii celorlalte religii ca fiind nebuni. Este cunoscut faptul ca schizofrenicii religiosi se considera normali, iar ceilalti care nu au aceleasi credinte ca si ei, sunt nebuni sau chiar “satanici”.
avraamReligia: cultura sau psihoza?
In termeni clinici, este greu de tras o linie intre credinte religioase “normale” si iluzii religioase “patologice”. Freud a sugerat ca toate credintele religioase sunt delirante. Credintele religioase si psihozele pot fi patologice, insa credintele ies din sfera stiintifica. Putem cu usurinta sa le clasificam ca deliruri dintr-o perspectiva rationala, insa o credinta religioasa are caracteristicile sale, influentele sale culturale, si necesita un studiu amanuntit cand vine vorba de practica clinica.
Este posibil ca cele mai semnificante figuri religioase precum Avraam, Moise sau Isus, sa fi suferit de psihoza, care a contribuit si a oferit inspiratie pentru revelatiile lor. Iar ceea ce este si mai uimitor, este ca aceste psihoze au influentat civilizatiile intregii planete.
Bibliografie:
Koenig, HG Religion, spirituality and psychotic disorders. Revista “Psiquiatria Clínica” 34, supl 1; 40-48, 2007.
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17464638
http://en.wikipedia.org/wiki/Religious_paranoia
http://neuro.psychiatryonline.org/article.aspx?articleid=1476850

Acest articol a fost scris de Marius Ignatescu vineri, ianuarie 31, 2014, 0:45. Marius Ignatescu a scris 332 articole pe acest site.

Cu alte cuvinte ....fanaticii religiosi sint niste nebuni  ,urmati de unii oameni relativ  normali ;si care au  multe sanse sa-si  piarda normalitatea...

[george 2]

Religia, paranoia si psihoza

Publicat de Marius Ignatescu la data: 31 - ianuarie - 2014, categoria: Cultura, Religii si credinte
religia-si-psihozaReligiozitatea poate lua multe forme, iar fenomenul si experienta religioasa ramane un subiect extrem de controversat.


Religia este un sistem de credinte bazate pe personalitati intangibile care sunt luate drept model, pe invataturile acestora si pe mituri. Avraam este doar unul din personajele biblice ce credea ca a vorbit cu Dumnezeu, si care prezenta toate simptomele schizofreniei.
In ultimii 20 de ani s-a pus mai multa atentie asupra studiului stiintific al religiei si legatura acesteia cu sanatatea mentala. Desi este departe de a se incheia, studiul a oferit multe dovezi ce ne-au ajutat sa gasim raspunsuri obiective la o parte din intrebari. Care este relatia intre religie, spiritualitate si psihoza? Sunt persoanele psihotice mai predispuse sa devina religioase? Poate religia duce la psihoza? Poate psihoza duce la religiozitate? Poate convertirea religioasa sa duca la psihoza? Cat de comune sunt iluziile religioase in randul psihoticilor? Acestea sunt doar cateva intrebari importante la care oamenii de stiinta le-au aflat raspunsul.
In SUA, numarul persoanelor religioase este extrem de mare, aproximativ 73% cred ca Dumnezeu exista, 19% sustin ca probabil exista, iar la polul opus, doar 3% sustin ca Dumnezeu nu exista.
Interesant este faptul ca persoanele tinere (intre 18 si 29 de ani) cred ca Dumnezeu exista sau ca probabil exista, iar numarul ateilor este mai mare printre persoanele cu educatie si venituri mai mari.
S-a observat ca oamenii devin mai religiosi atunci cand sunt bolnavi, fie fizic sau mental. In situatii de stres psihologic mare, religia este adesea folosita de individ pentru a face fata sau pentru a se adapta circumstantelor. Plang, cerand ajutor la Dumnezeu. Se roaga, fac diverse ritualuri religioase, sau cauta suport in randul membrilor unei comunitati religioase. In SUA, au existat multe cazuri de convertire la crestinism in urma atacului terorist din 11 septembrie.
In SUA s-au efectuat numeroase studii in care s-au examinat iluziile religioase ale pacientilor si legatura acestora cu shizofrenia sau tulburarea bipolara. In urma studiilor, 39% dintre pacientii bolnavi de schizofrenie aveau iluzii religioase (Cothran si Harvey, 1986). Intr-un alt studiu, 25% dintre pacientii cu schizofrenie si 15% dintre cei cu tulburari bipolare aveau iluzii religioase (Appelbaum, 1999). Numeroase astfel de studii au fost facute si un Europa, (Tateyama, 1998, Siddle 2002).
Pacientii care sufereau de iluzii religioase aveau halucinatii mai puternice, mai bizare si aveau o durata mai mare de internare si fiind necesare mai multe medicamente anti-psihotice decat la alti pacienti. Studiile efectuate in toata lumea au aratat ca printre persoanele bolnave de schizofrenie, iluziile religioase erau prezente la 7-11% dintre japonezi, 21-24% dintre europeni si 21-43% dintre americani.
Paranoia religioasa
Paranoia religioasa este frica irationala de a fi atacat de un agent exterior, intr-un context religios. De exemplu, teama ca cineva iti va fura sufletul, teama ca demonii te-ar putea poseda, ca anumiti oameni dintr-un anume cult comploteaza impotriva ta, sau teama ca Dumnezeu sau Satan vor sa-ti faca rau. “Ingerul pazitor“ este un alt exemplu de egocentrism paranoic.
Paranoia religioasa este comparata cu extremismul si intoleranta. In anumite cazuri, indivizii pot avea diverse iluzii si se pot crede trimisi ai lui Dumnezeu pe Pamant pentru a raspandi credinta si cuvantul mantuitorului.
Paranoia este un proces de gandire puternic afectat de anxietate sau frica, de multe ori pana la irationalitate si delir. Paranoia se datoreaza unei gandiri gresite, de interpretari eronate, fiind o boala psihica incadrata in clasa psihozelor.
Stressed Young WomanReligia si psihoza
Un episod psihotic poate fi in mod semnificativ afectat de catre starea sufleteasca. De exemplu, oamenii care traiesc un episod psihotic in contextul unei depresii pot incerca manii persecutorii sau de auto-invinovatire sau halucinatii, in timp ce oamenii care traiesc un episod psihotic in contextul unei manii isi pot forma grandomanii sau pot avea experiente de semnificatie adanca religioasa.
Psihoza poate implica credinte iluzorii sau paranoide. Karl Jaspers a clasificat iluziile psihotice in tipuri primare si secundare. Iluziile primare sunt definite ca aparand pe neasteptate si nefiind comprehensibile in termeni de procesare mentale normale, pe cand iluzille secundare pot fi intelese ca fiind influentate de catre fondul persoanei sau al situatiei curente – de exemplu, credinte religioase sau credinte superstitioase.
Psihoza religioasa produce multe simptome identice cu cele ale schizofrenicilor, iar aproximativ 20% din schizofrenicii internati in spitalele de psihiatrie sufera de o forma religioasa de schizofrenie.
Liderii religiosi precum Isus sau Mahomed, au suferit de astfel de simptome clasice de schizofrenie religioasa. Au auzit voci, aveau iluzii de grandoare, sociopatie, paranoia si halucinatii, crezand ca au puteri supranaturale.
Fanaticii religiosi au vazut un ideal in aceste modele si au incercat sa le urmeze. Misionarii din ziua de azi merg din usa in usa, sau mai nou, folosesc Internetul pentru a convinge alti oameni sa se converteasca la religia lor, speriindu-i cu focul iadului.
schizofreniePersoanele religioase traiesc cu iluzia ca sunt priviti 24 de ore din 24, insa entitatea nu observa doar  comportamentul lor, ci pot auzi si ceea ce gandesc, ca si cum aceasta s-ar afla inauntrul mintii lor. Persoanele religioase comunica cu zeitatile prin rugaciuni, iar unii dintre ei sustin ca zeul le raspunde. Desigur, nu pot fi acuzati ca sunt mincinosi, deoarece ei chiar cred cu tarie asta.
Chiar si un simplu gand erotic poate fi pedepsit de zeul sadic si gelos aruncandu-l pe pacatos in focul iadului unde va petrece o eternitate. Toata aceasta frica raspandita de evanghelisti, adesea asupra unor copii – care sunt foarte vulnerabili – poate avea repercursiuni dramatice.
In lumea psihiatriei aceasta tulburare este considerata a fi un simptom al paranoiei, insa in lumea religioasa, acest tip de paranoia este incurajata si este considerata “normala”.
Convertirea la o alta religie si pshihozele
S-a pus mare atentie asupra persoanelor care s-au convertit de la o religie la alta, sau care au trecut de la ateism la credinta. Durata conversiei este si ea importanta. Wiliams James (1902) a spus ca acele conversii in care trecerea la o anumita credinta s-a efectuat brusc, erau mai des intalnite in “sufletele bolnave” decat in “minti sanatoase”.  Wootton si Allen (1983) au spus ca viteza cu care se face o conversie religioasa are un impact puternic asupra sanatatii mentale. Consecintele pot fi diverse, in functie de cauzele care au dus la convertire.
Religia patologica vs. religia non-patologica
Cum poate un medic sa distinga o persoana religioasa de una care are simptome psihotice? Din pacate, nu este foarte usor. O iluzie este o credinta falsa care nu poate fi schimbata oricat de multe dovezi li s-ar aduce. Persoanele religioase pot sustine ca au auzit vocea lui Dumnezeu sau ca au avut o experienta religioasa, sau doar cred ca exista o entitate creatoare. Insa pot fi toti acestia incadrati in aceeasi categorie?
Pierre (2001) descria cateva metode prin care se poate distinge o persoana normala de una psihotica. Pentru ca acele credinte ale unei persoane religioase sa fie considerate patologice, trebuie sa aiba un impact asupra persoanei. Daca locul sau in societate nu este influentat negativ (nu este un pericol pentru cei din jur, nu are probleme cu locul de munca, nu are dificultati in a gandi limpede si nu are inclinatii spre suicid etc), atunci credinta religioasa nu este patologica.
Altii au adaugat pe lista si alte caracteristici distinctive (Lukoff, 1985), precum capacitatea slaba de a socializa sau pierderea legaturii cu realitatea. Oricum, starile psihotice si mistice sunt greu de distins si trebuie studiate pe perioade intelungate in timp. Cum putem spune ca o persoana care crede ca exista cineva, undeva sus, care ii vede fiecare miscare si stie ce gandeste, este sanatoasa, iar alta care vede alte entitati similare (precum un spiridus roz, sau orice alt zeu dintr-o alta religie), nu este sanatoasa?
Amagirea
Fanaticii religiosi sustin ca zeul lor (ex. Isus) avea puteri supranaturale precum vindecarea oamenilor care aveau lepra, ca putea face orbii sa vada, sau ca putea readuce la viata un mort. Bineinteles ca este doar o fantezie asemanatoare cu cea a unui copil care-si imagineaza ca e Superman sau Spiderman.
Ca o consecinta, sarlatanii crestini au reusit sa isi mareasca veniturile promitand ca pot vindeca bolnavii prin diverse tehnici miraculoase de vindecare. Precum si alti psihotici, acestia chiar cred in puterile lor si nu se considera sarlatani. Chiar zeul lor mort a promis astfel de puteri urmasilor lui. Intr-un mod similar, sunt incurajati si cei care practica exorcismul.
Nu este deloc surprinzator faptul ca cei care sufera de fanatism religios (psihoza religioasa sau schizofrenie religioasa), considera membrii celorlalte religii ca fiind nebuni. Este cunoscut faptul ca schizofrenicii religiosi se considera normali, iar ceilalti care nu au aceleasi credinte ca si ei, sunt nebuni sau chiar “satanici”.
avraamReligia: cultura sau psihoza?
In termeni clinici, este greu de tras o linie intre credinte religioase “normale” si iluzii religioase “patologice”. Freud a sugerat ca toate credintele religioase sunt delirante. Credintele religioase si psihozele pot fi patologice, insa credintele ies din sfera stiintifica. Putem cu usurinta sa le clasificam ca deliruri dintr-o perspectiva rationala, insa o credinta religioasa are caracteristicile sale, influentele sale culturale, si necesita un studiu amanuntit cand vine vorba de practica clinica.
Este posibil ca cele mai semnificante figuri religioase precum Avraam, Moise sau Isus, sa fi suferit de psihoza, care a contribuit si a oferit inspiratie pentru revelatiile lor. Iar ceea ce este si mai uimitor, este ca aceste psihoze au influentat civilizatiile intregii planete.
Bibliografie:
Koenig, HG Religion, spirituality and psychotic disorders. Revista “Psiquiatria Clínica” 34, supl 1; 40-48, 2007.
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17464638
http://en.wikipedia.org/wiki/Religious_paranoia
http://neuro.psychiatryonline.org/article.aspx?articleid=1476850

Acest articol a fost scris de Marius Ignatescu vineri, ianuarie 31, 2014, 0:45. Marius Ignatescu a scris 332 articole pe acest site.

Cu alte cuvinte ....fanaticii religiosi sint niste nebuni  ,urmati de unii oameni relativ  normali ;si care au  multe sanse sa-si  piarda normalitatea...

Si ce ai rezolvat ca nu mai esti martor? Ai devenit un blasfemator, asa iti e mai bine? Oricum, n-ai inteles nimic cand ai fost martor. Oare, ai inteles ce conduita ar trebui sa ai?

[GABRIELL]

Cineva trebuie sa va demonstreze ca sinteti niste nebuni !

Orce ADEVAR incepe cu o blasfemie!

Nu dau doi bani pe zeul vostru IPOTENT si pe nebunu ala ce se credea fiuso .

Mareti ma si evoluati

[george 2]

Atunci, si tie ar trebui cineva sa-ti demonstreze ca esti nebun? Cert este ca atitudinea ta spune ce ai devenit.

[GABRIELL]

Ma mindresc ca nu mai sint un sclav al unei secte americane imputite;doar atit 

Oricum..urmati niste nebuni,psihopati;atit zeul vostru cit si psihopatii din corpul  de guvernare.Ai vazut ce moace au?par de incredere? Dar ce enormitati debiteaza?

Sa-i urmezi nu poti fi prea sanatos la cap;normal ca nu sinteti toti dusi ;ati fost doar hipnotizati ca mine...atrofiati la creier.