48
« : Aprilie 14, 2013, 02:19:23 pm »
„În casa Tatălui Meu sunt multe locaşuri. Dacă n-ar fi aşa, v-aş fi spus. Eu mă duc să vă pregătesc un loc.”
Ioan 14:2
Ce numea Isus : „casa Tatălui”? Ce locaşuri mai sunt acolo? Unde urma să meargă Isus pentru a le pregăti un loc ucenicilor Lui? Aceste întrebări am dori să le dezbatem aici.
Despre o locuinţă a Tatălui IEHOVA, se vorbeşte în Psalmii: „Da, Domnul a ales Sionul, l-a dorit ca locuinţă a Lui şi a zis: „Acesta este locul Meu de odihnă pe vecie; voi locui în el, căci l-am dorit…” Psalmi 132:13, 14. Aceasta să fie casa Tatălui despre care vorbea Isus? Nu! Acest Psalm este profetic. Înainte de a alege Sionul şi înainte de a crea cerurile şi pământul, Domnul avea o locuinţă. Psalmii ne vorbesc şi despre aceasta: „Domnul este în Templul Lui cel Sfânt, Domnul Îşi are scaunul de domnie în ceruri. Ochii Lui privesc, şi pleoapele Lui cercetează pe fiii oamenilor.” Psalmi 11:4. „Cel ce şede în ceruri râde, Domnul Îşi bate joc de ei.” Psalmi 2:4. Aşa cum ne învaţă Isus (vezi Matei 3:2; 6:13; 13:43; 21:43), IEHOVA locuieşte în Împărăţia Sa. Aşadar, „casa Tatălui”, casă în care sunt mai multe locaşuri, este Împărăţia lui Dumnezeu, aceeaşi cu Împărăţia cerurilor sau Împărăţia Tatălui.
Să căutăm câteva locaşuri în această Împărăţie. Proorocul Isaia, spune: „Aşa vorbeşte Domnul: „Cerul este scaunul Meu de domnie, şi pământul este aşternutul picioarelor Mele! Ce casă aţi putea voi să-Mi zidiţi, şi ce loc Mi-aţi putea voi da ca locuinţă?” Isaia 66:1. Iată, deja am găsit două astfel de locaşuri sau locuinţe: cerul şi pământul. O altă locuinţă despre care ne vorbeşte Biblia, o locuinţă nu tocmai plăcută dar există şi aceasta, este Locuinţa morţilor (vezi 1Samuel 2:6; Isaia 14:15). Să înţelegem bine! În această din urmă locuinţă, adică în Locuinţa morţilor trebuia neapărat să meargă Isus pentru a putea pregăti un loc veşnic pe pământ, ucenicilor şi nu numai. Despre Locuinţa morţilor, apostolul Petru ne spune: „…despre învierea lui Hristos a proorocit şi a vorbit el, când a zis că sufletul lui nu va fi lăsat în Locuinţa morţilor, şi trupul lui nu va vedea putrezirea.” Faptele Apostolilor 2:31.
Cu toate că în Biblie aceste lucruri sunt exprimate clar, mulţi oameni confundă locul unde urma să meargă imediat Isus, adică în moarte, cu locul pe care Isus îl pregătea tuturor, prin moartea Sa. Locul pe care Isus îl pregăteşte este viaţa veşnică pe pământ şi nu în cer. Aici iar se face confuzie. Traducerea NTR, explică astfel: „Dacă n-ar fi aşa, v-aş fi spus oare că Mă duc să vă pregătesc un loc?” Le-a spus mai dinainte Isus ucenicilor săi că El trebuie să moară? Au înţeles ei ce le spunea Isus? Evanghelistul Luca ne spune: Isus a luat cu Sine pe cei doisprezece, şi le-a zis: „Iată că ne suim la Ierusalim, şi tot ce a fost scris prin prooroci despre Fiul omului, se va împlini. Căci va fi dat în mâna Neamurilor; Îl vor batjocori, Îl vor ocărî, Îl vor scuipa; şi, după ce-L vor bate cu nuiele, Îl vor omorî, dar a treia zi va învia.” Ei n-au înţeles nimic din aceste lucruri: căci vorbirea aceasta era ascunsă pentru ei, şi nu pricepeau ce le spunea Isus. Luca 18:31 – 34. Evenimentele cu Isus s-au întâmplat întocmai, adică Isus a mers în mormânt, că dacă nu urmau să se întâmple aşa, Isus ne-ar fi spus.
Afişare Mesaje
. Că cei doi oameni creaţi, Adam şi Eva, la fel şi urmaşii lor, au devenit muritori, şi acesta este un lucru bine cunoscut. Dar vine vremea, după un mare număr de ani, ca din locuitorii pământului, mai exact din poporul Său de astăzi, Dumnezeu să aleagă 144000 pentru a-i răsplăti cu darul vieţii veşnice, dar pe care la început îl aveau şi cei doi oameni creaţi. Oameni care trăiesc veşnic, aici pe pământ, asta a dorit IEHOVA să facă de la început şi acum culege primul rod. Desigur, dacă este primul rod, nu este ultimul, deci în cele din urmă şi alţii vor fi răsplătiţi cu acest dar. Contrar doctrinei WTS, cei 144000 nu vor fi duşi în cer, ci vor fi primii răsplătiţii cu viaţă veşnică pe pământ. La fel contrar doctrinei WTS, ei nu sunt aleşi de la Penticosta anului 33 e.n., ci din creştinii care trăiesc acum pe pământ, altfel n-aveau cum să vină din „necazul cel mare” (Apoc 7:14).