Homo neanderthalensisVarsta: acum 350.000 ani - 28.000 ani in urma
Inaltime: 1.52 - 1.68m
Greutate: 55-80kg
Capacitate craniana: 1200cc - 1750cc (cimpanzeii au 282-500 cc, Homo sapiens are 1052-1500cc )
Localitate: din Europa pana in Siberia si sud-vestul Asiei
Repertoriu fosil: mai multe schelete intregi, plus fragmente de la mai mult de 275 indivizi.
Prima descoperire in: 1829; primul craniu despre care a fost recunoscut ca apartinand unui om fosilizat, a fost descris in 1857, cu doi ani inainte ca Darwin sa-si publice lucrarea "Originea Speciilor".
Primele fosile de specie hominina gasite au fost ale lui Homo neanderthalensis. Astazi dispunem de mii de specimene fosile gasite in sute de locuri, ale unei game largi de indivizi - de la fetusi prematuri pana la foarte batrani. Dovezi fosile si genetice indica faptul ca neandertalii si oamenii moderni au evoluat dintr-un stramos comun acum 500.000 (cam pe cand Homo heidelbergensis se muta din Africa in Europa) - 200.000 ani. Analizele genetice arata ca desi neandertalii s-ar fi incrucisat cu oameni moderni din afara Africii, sunt o ramura separata a arborelui genealogic uman - o specie umana diferita de Homo sapiens.
Urmatoarele descrieri sunt facute pe baza exemplarului numit La Ferrassie 1, descoperit in 1909 in Franta.
CraniulCraniul este putin mai mare ca al oamenilor in general, 1475cc. Este lung, cu o frunte joasa si o umflatura, sau "cocuta" la spatele craniului - noi nu avem asa ceva. Fata nu este la fel de verticala ca la oamenii moderni.
Deschizatura nasului este mare, ceea ce indica un nas proeminent. Falcile sunt mai mari ca al oamenilor moderni, mandibula nu are barbie; dintii din fata mai mari ca ai nostri, si dinti din spate mai ingusti. Dupa ultimul molar apare un loc liber. Orbitele sunt mari si rotunjite. Arcurile supraorbitale sunt proeminente. Fata iese putin in afara.



Stanga: neandertal. Dreapta: sapiens.
Acest individ era de sex masculin; dintii erau foarte uzati, ceea ce indica o varsta inaintata. Incisivii sunt inclinati dar mestecatul nu produce asemenea unghiuri; se presupune ca acest barbat isi folosea gura intr-un mod specific care a dus la aceasta geometrie anormala, de exemplu tinand pielea de animal intre dinti in timp ce o prelucra cu unelte de piatra.
Un alt craniu, al faimosului "batran de la La Chapelle-aux-Saints":

Acesta apartinea unui batran (osul de-alungul gingiilor unde a pierdut multi dinti a recrescut) in varsta de 40 de ani cand a murit; suferea de artrita si probabil depindea de ajutorul semenilor lui pt. a supravietui - pt. ca ii lipseau atat de multi dinti incat avea nevoie de hrana tocata marunt pt. a o putea manca. Pt. unii specialisti, aceasta fosila subliniaza similaritatile dintre noi si neandertalieni in ce priveste ajutorul social, compasiune si obiceiuri funerare.
Reconstituire a "batranului de la La Chapelle-aux-Saints":
Partea superioara a corpului
(Stanga: Homo neanderthalensis. Dreapta: Homo sapiens)
Foarte similar cu al oamenilor moderni, dar prezinta diferente subtile. Clavicula este foarte lunga (umeri lati) si pieptul este mai mare si mai adanc, iar cutia toracica este putin evazata la baza (jumatatea inferioara mai largă decât jumatatea superioara; la oamenii moderni cutia este dreapta, cilindrica, la maimute este bine evazata).
Bratele puternice prezinta locuri proeminente de atasare a muschilor. Raportul lungimii antebrat/brat este mai scazut la neandertalieni relativ la oamenii moderni, reflectand un antebrat neandertalian relativ scurt. Omoplatul este mai lat.
Degetul mare de la mana este foarte lung, forma mainii indica o priza puternica.
Partea inferioara a corpuluiNendertalii erau putini mai scurti decat noi in partea inferioara a corpului. Raportul lungimii tibiei/femur este mai scazut ca la oamenii moderni, reflectand o tibie relativ scurta.
Pelvisul este mai lat ca la oamenii moderni (la maimute este lat bine); femurul este putin arcuit; suprafetele incheieturii genunchiului sunt mari, indicand activitate fizica intensa. Picioarele extrem de robuste. Laba piciorului lata, adaptata pt. mers pe suprafete neregulate.
Fosilele prezinta in mod frecvent semne de osteoartrita si alte boli, plus traumatisme cum ar fi oase rupte. Frecventa acestor traumatisme si locul lor este foarte similara cu cea intalnita azi la calaretii de Rodeo din America de Nord. Per ansamblu, scheletele neandertaliene sunt foarte similare cu ale oamenilor moderni, dar sunt putini mai scunzi si mai robusti. Unii antropologi interpreteaza aceste trasaturi ca fiind adaptari la clima rece din Europa erei glaciare, pt. ca o forma mai mica si lata reduce aria suprafetei si minimizeaza pierderea caldurii. Altii sugereaza ca robustetea s-a dezvoltat ca raspuns la stresul aplicat oaselor din cauza stilului de viata activ.
Oamenii de neandertal foloseau o mare varietate de unelte de piatra. Foloseau si obiecte personale ornamentale (podoabe, etc).

(pigmentul portocaliu a fost pictat, si este un amestec de goethita si hematita)
In 1982 a fost gasit un om de neandertal in Israel, in pestera Kebara. Zacea pe spate cu bratele flexate pe corp:

Ramasitele de la Moula-Guercy, Franta, prezinta semne clare de canibalism, prezentand aceleasi modele de rupere si urme facute de unelte de piatra (cum au curatat carnea de pe os de ex) ca si in cazul caprioarelor gasite macelarite in acelasi loc.
In urma analizei ADN s-a dedus ca neandertalii aveau par roscat pigmentatia pielii ca europenii de azi. Mutatiile genelor responsabile de pigmentatie, care au furnizat culoarea "alba" pielii, au fost favorizate pt. ca intensitatea soarelui este mai scazuta in unele parti din Europa in comparatie cu Africa; cu cat pielea este mai deschisa, cu atat mai mult ajuta la sinteza vitaminei D sub actiunea soarelui.
Nu se stie precis de ce neandertalii au disparut, dar se pare ca fenomenul are legatura cu Homo sapiens care venea din Africa. Au disparut din Levant cand sapiens apare acolo acum 50.000 de ani. Acesta din urma ajunge in Europa acum 40.000 de ani, iar neandertalii supravietuiesc acolo 10.000 de ani dupa sosirea lui. Se retrag in Pirinei si in alte regiuni muntoase pana cand dispar cu totul. Este posibil ca sapiens sa-i fi starpit.
Surse:
Evolution, The Human Story (Alice Roberts)
Smithsonian National Museum of Natural HistorySmithsonian Intimate Guide to Human Origins