Arhivă statică read-only — forumul și-a încheiat activitatea. Nu se mai pot posta mesaje. martorii-lui-iehova.ro

Afişare Mesaje

Aici puteţi vedea mesajele acestui utilizator. Sunt afişate doar mesajele făcute în secţiuni în care aveţi acces.


Mesaje - OryNider

Pagini: 1 [2] 3 4 ... 9
16
Doctrină / Re: Naşterea Domnului vs Dedicarea Templului
« : Decembrie 16, 2012, 03:53:33 pm »
Denumirea de ac cu gamalie vine de la Gamaliel care in anul 42 en ... la cati ingeri avea in cap ... de unde si ...

Gamaliel însemnă "recompensat de zeu", ce legătură are cu acul şi gămălia ?

Gamaliel era fiul lui Hallel, cel care a făcut primul sanvici, pentru că în Lege e poruncit să facem doar napolitane din pască pentru dezlegare la acest gen de preoduse din făcină de grâu. El mai e şi tatăl lui Nicodim, rabinul care a pus celebra întrebare "cum poate un om să se nască din nou...?".

17
Doctrină / Re: Naşterea Domnului vs Dedicarea Templului
« : Decembrie 16, 2012, 03:48:23 pm »
Oare cati ingeri pot dansa pe capul unui ac de gamalie?

În limba greacă cuvântul "înger" este tot una cu "mesager" iar în ebraică cu "rege". Şapte îngeri = Şapte candele, unde se vorbeşte de ac ?

18
Doctrină / Re: Naşterea Domnului vs Dedicarea Templului
« : Decembrie 01, 2012, 08:44:02 am »
Naşterea lui Mesia în anul 4 î.e.n. versiunea potrivit mişcării „Rădăcini Ebraice”
http://www.hebroots.org/hebrootsarchive/0111/0111j.html

Există dovezi că Mesia sa născut la Sucot (colibi / corturi), în anul 4 î.e.n.
Cheia pentru a calcula data de naştere a lui Mesia este Luca 1:5 unde se arată că Zaharia, tatăl a Ioan Botezătorul a fost un preot din ceata lui Abia.    

Preoţii au devenit pentru numeroşi să servească la Templul toţi odată tot timpul, astfel încât aceştia au fost împărţiţi în 24 de cete  (1Chron. 24).  Fiecare ceată a servit timp de două săptămâni în fiecare an, odată fosta ploaie (prima jumătate a anului) şi odată cea din urmă ploaie (în a doua jumătate a anului). Au fost de asemenea, de trei săptămâni, în care a fost necesar ca toţi preoţii să servească, de cele trei mari festivaluri de pelerinaj conform cu Deuteronom 16:16,  de 24 ori 2 sunt de 48 plus trei sunt 51 de săptămâni, adică sunt 357 zile şi corespund bine într-un an lunar de 360 zile + 4 (plus ziua care se adaugă fiecărui anotimp pentru optimizare cu calendarul solar).
 
Ceata lui Abia este a opta (1Cron. 24:10), care serveşte în timpul săptămânii a zecea, parte din fosta parte ploioasă a anului. Aceasta
deoarece în timpul Paştelui şi Cincizecimii (Rusaliilor), toate cetele de preoţeşti servesc împreună conform cu Deut. 16:16.
Zaharia a avut viziunea sa în timp ce ceata lui Abia servea în săptămâna a zecea (vom vedea pe parcurs dacă a fost în timpul primei părţi a anului şi nu în a doua).
Astfel, viziunea lui Zaharia a avut loc în cursul săptămânii a zecea din an (începutul anului religios fiind în luna Nisan / Aviv cam la  14 zile înainte de seara Paşte a Domnului).
Trebuie să adăugăm două săptămâni suplimentare înainte ca Ioan ar putea fi conceput, din cauza legilor de puritate (Levitic 12:5; 15:19, 25). 
Deci, a fost conceput Iohanan în săptămâna a 12-a a anului.  El a fost născut la aproximativ 40 de săptămâni mai târziu, în timpul săptămânii 52 de ani (12 + 40 = 52), care ne aduce la Paştele.  Astfel, Iohanan sa născut la Paşti,
 de timp foarte că Ilie a fost, conform tradiţiei evreieşti, ar trebui
 să apară.
Mesia a fost conceput de 6 luni (cam 25 săptămâni), dup Iohanan.  Acest lucru înseamnă Ieşua a fost conceput în jurul săptămânii a 37-a cam de sărbătoarea Hanuka.  Acest lucru însemnă că lumina lumii a fost conceput în timpul festivalului luminii.
Ieşua a fost conceput 40 de săptămâni mai târziu (cam de săptămâna 77, care este săptămâna 25 a anului următor), aceasta ne aduce în perioada sărbătorilor de toamnă.
  Există mai multe indicii că Ieşua s-a născut la Sucot (Sărbătoarea Colibilor):
  1.  Betleem a fost "cortuit"  Acest lucru nu ar fi fost datorat recensământ, care ar fi avut loc pe perioada de un an.
 Fiecare izraelit avea cerinţa să vină la Ierusalim pentru Sucot (Deut. 16:16), lucru ar fi ocupat Ierusalimul, precum şi Betleemul aflat doar la cinci mile depărtare.
  2.  Ieşua a fost născut într-un grajd. Cuvântul ebraic pentru "staul" este "suca" (ca în Geneza 33:17), astfel încât este posibil ca Iisus sa născut într-o suca / colibă.
[Obs. 1# de FlorinCB: Probabil de aici vine înţelesul lui Obama care e mesianic când făcea aluzie că nu s-a născut într-o iesle... dar în evanghelie scrie că „L-a înfăşat şi L-a culcat (jos) în iesle”, deci trebuie puţin forţat textul dacă în realitate e „colibă”].
  3.  Dacă Ieşua s-a născut în prima zi de Sucot, atunci el ar fi au fost tăiaţi împrejur în "marea zi a 8-a", ziua festivă (ebr: iom tov) care încheie Sucot / Colibi.  Aceasta zi a fost iniţial "Simhat Tora" (te bucuri în Tora), care se desfăşoară acum în ziua următoare în iudaismul-ortodox (din diasporă).
Deci, Mesia ar fi intrat în legământ în ziua de "bucurie în Tora" (când Moise a primit a doua oară cele zece porunci).
 4.  Când îngerii s-au arătat păstorilor le-au făcut o declaraţie de ecou a liturghiei vechi de Sucot"... iată, vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul."  (Luca 2:10-11)
  5.  Sucot simbolizează locuinţa lui Dumnezeu cu omul într-un "cort" (trup?) cu noi. 
Conform cu evanghelia după Matei  (Mt. 2:7-8, 16), Irod ucide toţi pruncii de şi sub 2 ani.
Faptul că el a ucis o gamă atât de largă indică faptul că el nu ştia destul de bine în urmă cu cât timp s-a născut Mesia. 
Părinţii lui Ieşua au fugit în Egipt până ce au aflat că Irod era mort.  Ei au fost înapoi în Betleem în timp pentru a efectua purificarea  pentru Miriam (Maria) şi dedicarea lui Ieşua a 40-a zi după naştere (în conformitate cu Tora) - Luca 2:22-38.  În acest timp, Irod a trebuit să fie mort ori ei nu ar fi putut să se urce la Templu în Ierusalim. Irod trebuia să moară între cele 40 de zile dintre naşterea lui Mesia şi dedicarea de la Templu. Se ştie că Irod murit în luna Septembrie a anului 4 î.e.n. Deci Iisus a trebuit să se nască
 în toamna (această variantă exclude posibilitatea ca preotul Zaharia să poată servi în al 2-lea ciclu de serviciu al anului, deoarece aceasta ar plasa naşterea lui Mesia Primăvara şi nu permite moartea lui Irod în timpul Celor 40 de zile de la naşterea sa, în Toamnă).   
Acest lucru, de asemenea, ne spune că naşterea lui Mesia a fost în anul 4 î.e.n.
[Obs. 2# de FlorinCB: Avem post de 40 de zile, similar cu cel de Primăvară, pentru Toamnă, a lui Moise, dar aceasta nu mai permite ca Mesia să se nască înaintea sărbătorilor, ci dedicarea putea fi de Ziua Trâmbiţelor – 1 Tişri, iar prin tradiţie se ştie că tăierea împrejur a avut loc de lună nouă şi chiar în Sabat. Dacă totuşi s-a născut Primăvara, apoi din 1 Adar au fugit în Egipt până în 10 Nisan, ziua când ar fi fost tăiat împrejur, ziua alegerii mielului pentru seara de paşti care comemorează eliberarea din robia Egiptului.]
************************************************** ********
Comentariile îmi aparţin, şi din ele se vede tind a crede că Mesia s-a născut Primăvara. Dar dacă varinta mişcării Rădăcini Ebraice este corectă odată vestirea naşterii s-a făcut pe 25 a lunii a X-a şi corespunde cu vremea colindatului, şi încă odată rezultă că toate neamurile vor săbători naşterea lui Mesia conform Zaharia capitolul 14 anual.

19
Doctrină / Re: Profetiile esuate ale lui Isus si ale discipolilor lui
« : Octombrie 16, 2012, 07:44:16 am »
Sa te credem pe cuvant? Stiai ca in cercurile eruditilor nationalitatea lui Matei e disputata?

Din nou irelevant. Cine a zis ca e vorba de unul din cei 12?
E scriitorul evangheliei anonime ("Matei" cum ii zicem noi) unul din cei 12?
Sa te credem pe cuvant?
Plus ca ce-ai scris nu adreseaza dovada ca scriitorul e ne-evreu!
Citat

Nu am spus că scriitorul e ne-evreu, ci am spus exact pe dos că e evreu aşa cum au argumnetat şi părinţii bisericii că este vorba de vameşul Matei, unul din cei 12. Nu am spus că este iudeu, ci am spus că este evreu şi deci avea acces la Templu.

Citat
Ok, deci recunosti pana la urma ca e inventia ta. Poate mai tarziu o sa ne spui ca e de fapt inventia altora...
Nu o invenţie, dar aşa îţi face plăcere să le faci logica celor care citesc aici că scriu invenţii de asta spun să rămână aşa acum.  În plus nu vreau să fii primul care face o critică la informaţiile pe care le avem despre (tânărul) Marcu.

Aştept să primesc mai multe explicaţii în anii care vin, eu am răbdare, cu privire la persoana care a scris evanghelia cu câteva linkuri, cât să pot face un mic rezumat. Precis că se discută multe şi în cercurile tale şi apar informaţii. Chestia e că nu vreau să trimit informaţii care să nu mai fie actuale peste 2 ani.

Citat
Da de unde.

Da de unde, ce ? Nu înţeleg, este evanghelistul despre care se ştiu cele mai multe informaţii şi sunt publice, se ştie unde s-a născut, unde a făcut şcoala, pentru cine a lucrat, cum s-a alăturat lui Pavel, ce a scris, ce meserie a avut, şi câţi ani a trăit. Caută pe wiki...

20
Exegeză biblică / Re: Ziua Domnului: Ap. 1:10
« : Octombrie 01, 2012, 12:23:05 am »
Ştim ce "Împărat" va fi din profeţi şi din epistole, adică ultimul Împărat, numit parcă al VIII-lea.
Apoi ştim că este o perioadă de 1250 de zile când i se dă autoritate, şi la sfârşitul acestei perioade are loc învierea "celor adormiţi în Domnul" precum se răsună cele şapte răsunete.

Eu zic că "Împăratul de la Miază Noapte" este alinţa nord-atlantică,indiferent ce lideri are.

Apropo, acum cunoaştem V răsunete, ultimul fiind o compoziţie între doua sunete poruncite de Dumnezeu, plus mai a apărut un răsunet al "rămăşitei" care pare să fie al VI-lea. Probabil ultimul răsunet o să fie ceva inedit.

Ce părere ai de citirea arameică: "eram în spirit în Ziua Unui în Şebba" ?

Dacă e tradus bine aşa, atunci este vorba de Unul îmbrăcat în haine albe în Şebaot, adică în mijlocul celor şapte îngeri ?


Varianta "eram în spirit în Ziua Una în Săptămână" nu sună aşa corect, ar fi trebuit "una din săptămână", ori "una a săptămânii" ca prefixul de la "unul".


21
Exegeză biblică / Re: Ziua Jertfirii Mielului
« : Octombrie 01, 2012, 12:01:57 am »
Nu era vorba de o dată a lunii, "ziua pregătirii" este numită aşa în porunca lui Dumnezeu, şi aşa cade Vinerea în fiecare an în Săptămâna Paştelui pentru că aşa a vrut Dumnezeu când a dat porunca.

22
Practici / Re: Comemorare 2012
« : Septembrie 29, 2012, 06:56:28 pm »
@ logic
  • Nu era diferit în Egipt faţă de porunca care s-a dat după aceea şi faţă de cum a mâncat Mesia cu ucenicii. Nu ar fi permis Sanhedrinul ca cineva să sacrifice mielul pentru cina de Paşti mai repede cu o zi la Templu în Ierusalim.
  • Porunca era să ţină mielul în case (deci nu în staule) din 10 Nisan (fie 9 seara fie 10 pe zi) până în ziua de 14 Nisan şi apoi să-l înjunghie între seri. Deci nu până în 13 Nisan când WTS face adunări sfinte şi aşteaptă lăsarea serii pentru a intra în data de 14 Nisan!
  • Mesia cu ucenicii a mâncat cina pascală, care este ajunul celor 7 zile cu pască, pe data de 14 Nisan seara, iar serviciul de jertfire la Templu unde trebuia să nu fie spurcat Marele Preot era doar dimineaţa după ce a avut loc arestarea. O parte din perelinii care veneau la Ierusalim mai mâncau cina a doua seară în prima zi cu pască, aşa cum se face şi în prezent.
  • În Ioan 18:28 nu scrie că evreii sau iudeii "nu mâncaseră încă paştele", ci scrie că urmau să mănânce pască, ceea ce este cu totul altceva şi anume ceea la care se referă apostolul Pavel cu "azimile curăţiei".
  • Expresia "a doua zi după" este tot una în limba română cu "zorii zilei după" deci avem:

- "a doua zi după paşte" este corect: "zorii zilei după paşti",
- "a doua zi după sâmbătă" este corect: "zorii zilei de după Sabat" (Duminica), tradus în unele Biblii şi cu "în prima zi a săptămânii".
  • Iisus era de acord cu tradiţia de la Ierusalim ca de exemplu a participat şi la Săcrătoarea Colibi (care este acum) la sfârşitul sărbătorii când a spus faimosul discurs "eu sunt apa vieţii ..." iar conform tradiţiei sanhedrinice ultima zi (care în 2012 cade pe 7 Oct.) este numită ziua apei fiind o tradiţie la Templu unde se cărau găleţi cu apă. Apoi este ziua Dării Legii, adică când s-au dat a doua oară teblele cu "cele zece porunci" iar Ioan în descrie la Templu învăţând mulţimile iar pe fraţii lui murmurând că a rămas acasă în colibă apoape toată sărbătoarea ceea ce se şi cerea prin poruncă să facă din ajun încă şase zile. 

Alte exemple sunt participarea la sărbătorile sanhedrinice cum este Hanuca, numită de Ioan "Sărbătoarea Innoirii Templului", când iudei au vrut să-l oblige să spună că este Mesia.[/list]

23
Doctrină / Re: creştinii sunt martori ai lui Iehova sau a lui Isus?
« : Septembrie 23, 2012, 11:33:16 am »
crestinii sunt martorii lui Isus ... negeresit.
Creatorul are deja un popor martor - se numeste Israel (vezi 1 Samuel 20:12, Isaiah 43:10, etc, etc)

Neamurile adeveresc că Israel este un popor bunecuvântat între neamuri:
Isaia 61:9 "Cu nume mare va fi neamul lor între neamuri şi urmaşii lor printre popoare. Toţi cei ce îi vor vedea vor recunoşte că ei sunt un neam binecuvântat de IAHVE".

Matei 10:5-15: "Pe aceşti doisprezece i-a trimis Iisus (Ieşua), poruncindu-le lor şi zicând:
În calea păgânilor (derekh haGoyim) să nu mergeţi, şi în vreo cetate de samarineni (şomron) să nu intraţi; Ci mai degrabă mergeţi către oile cele pierdute ale casei lui Israel (seh oveid haBeith Israel).
Şi mergând, propovăduiţi, zicând: S-a apropiat împărăţia cerurilor (Malhut haŞamaim). Tămăduiţi pe cei neputincioşi, înviaţi pe cei morţi, curăţiţi pe cei leproşi, pe demoni scoateţi-i; în dar aţi luat, în dar să daţi.
Să nu aveţi nici aur, nici arginţi, nici bani în cingătorile voastre; Nici traistă pe drum, nici două haine, nici încălţăminte, nici toiag; că vrednic este lucrătorul de a sa hrană (lehem).
În orice cetate sau sat veţi intra, cercetaţi cine este în el vrednic şi acolo rămâneţi până ce veţi ieşi. Şi intrând în casă, uraţi-i, zicând: "Pace casei acesteia!" (Şalom b'zeit ha beith! Şalom le'kol!). Şi dacă este casa aceea vrednică, vină pacea voastră peste ea. Iar de nu este vrednică, pacea voastră întoarcă-se la voi.
Cine nu vă va primi pe voi, nici nu va asculta cuvintele voastre, ieşind din casa sau din cetatea aceea, scuturaţi praful de pe picioarele voastre.
Amin grăiesc vouă, mai uşor va fi pământului Sodomei şi Gomorei, în ziua judecăţii (b'Yom haDin), decât cetăţii aceleia.
Iată Eu vă trimit pe voi ca pe nişte oi (kevesim) în mijlocul lupilor (ze'evim); fiţi dar înţelepţi ca şerpii (nachaşim) şi nevinovaţi ca porumbeii (tamim). Feriţi-vă de oameni, căci vă vor da la soboare (beith din) şi în sinagogile lor (chenesiutem) vă vor bate cu biciul. La dregători (le'moşelim) şi la regi (le'melakhim) veţi fi duşi pentru Mine, spre mărturie (edut) lor (le'hem) şi neamurilor (le'goyim). (vs. 5-15)

Aici Mesia ia trimis pe cei tăiaţi împrejur pe care ia ales să-i pregătească calea prin cetăţile triburilor lui Israel, iar apoi le vorbeşte de venirea Fiului Omului la sfârşitul veacului:

"Când vă vor prigoni într-o cetate, să fugiţi într-alta. Amin vă spun că nu veţi isprăvi de străbătut cetăţile lui Israel (medimta de'Beith Israel) până va veni Fiul omului (iy'va ben adam)." (vs. 23)

1Corinteni 8:6 (Peshitta):

אֵלָא לַן דִּילַן חַד הוּ אַלָהָא אַבָא דּכֻל מֵנֵה וַחנַן בֵּה וחַד מָריָא יֵשׁוּע משִׁיחָא דּכֻל בּאִידֵה וָאפ חנַן בּאִידֵה

Ala len deilen chad heu Aloha ABA de'kol mana ue ha'nen b'ah ue chad MarIah Ieşuah Meşicha de'kol b'aid'ah ue aphe ha'nen b'aid'ah;

Ci nouă decât Unul este Aloha: ABA (Tatăl) a toată mana, şi noi (cei) în El, şi Unul MarIah Ieşua Meşiha, a totate prin el, şi pentru el (cei) noi prin el.

Câteva versete care arată despre mărturia lui Mesia:

Ioan 10:25: „V-am spus”, Iisus le-a răspuns: şi nu credeţi. Lucrările pe care le fac în numele Tatălui Meu, acestea mărturisesc despre Mine.

Ioan 18:37: „Atunci un Împărat tot eşti!”, I-a zis Pilat. „Da”, a răspuns Iisus. „Deci i-a zis Pilat: Aşadar eşti Tu împărat? Răspuns-a Iisus: Tu zici că Eu sunt împărat. Eu spre aceasta M-am născut şi pentru aceasta am venit în lume, ca să dau mărturie pentru adevăr;

Fapte 10:43: Toţi prorocii mărturisesc despre El că oricine crede în El capătă, prin Numele Lui, iertarea păcatelor.”

Ioan 14:6:  Iisus i-a zis: Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine.

Pentru ce este nevoie să mărturisească cineva despre Dumnezeu, oricum nu se întoarce nimeni la Dumnezeu dacă nu îl atrage.

Joan 6:44: Nimeni nu poate veni la Mine (Mesia), dacă nu-l atrage Tatăl, care M-a (L-a) trimis; şi Eu (Fiul Omului) îl voi învia în ziua de apoi.

24
Doctrină / Re: creştinii sunt martori ai lui Iehova sau a lui Isus?
« : Septembrie 23, 2012, 01:35:10 am »
Mă doare gâtul dacă citesc prima poruncă  aşa lungită şi cu "IEH OVA" poate fiindcă o recit zi de zi cu "IAH VE", dar vocala aia "U" din "I E U E" nu putea ajunge în latină mai mult de "V". În realitate aşi prefera să citesc IEUE pentru că e mult mai clar şi e ca pronunţia celor din vest.
Ştiu o congregaţie mixtă spaniolă-engleză care la serviciul zilnic recită nu doar cu forma lungă a Numelui ci atât liderul pronunţă corect "JEHH OOWAH", cât şi ceilalţi care repetă după el şi după cine traduce greşit în spaniolă cu "IEH HOVA", astfel eu care sunt atent mereu, aud cum se ia în deşert Numele lui Dumnezeu şi degeaba liderul pronunţă corect şi le explică că tot nu pronunţă fără "hova" care însemnă şi distrugere. În realitate "IEUE" se transformă opţional în "IAHUAH" respectând regula, sau doar prima parte "IAH UE" ca-să obţinem forma scurtă poetică din Psalmii Hallel. Dar asta are de a face cu felul cum au îndoctrinat pe vorbitorii de limba română în perioada când comuniştii ia amăgit să pronunţe aşa, la fel cum au făcut în ţările latino americane, unde apoi s-au râs de ei ciufulindu-i "hovişti" de la citirea greşită a literei "h" de două ori şi de la "distrugători" asociat cu cel a cărui este Numele având în vedere semnificaţia sufixului ...

În ce priveşte:
Deut.6:4 se spune aşa: “… Domnul, Dumnezeul nostru, este singurul Domn.”.
În N.T. ni se spune că Domnul Isus Hristos este singurul Domn.
FALS textul este tradus greşit, o traducere corectă ar fi:
"Ascultă, o, Israele: Iehova, Dumnezeul nostru, este un singur Iehova" NW (vezi şi Sfânta Scriptură de la 1874). Nu este vorba de nici un Domn în acest text, ci de YHWH.

שמע ישראל  יהוה אלהינו יהוה אחד׃
Şe’ma Yisra’ail Iahve Elohei’nu Iahve e-chad.
Ascultă Israele Iahve Dumnezeul nost Iahve este Unul/Unic.

אָמַר לֵה יֵשׁוּע קַדמָי מֵן כֻּלהוּן פּוּקדָּנֵא שׁמַע אִיסרָיֵל מָריָא אַלָהַן מָריָא חַד הוּ
Peshitta Marcu 12:29:
Amer leh Ieşua qedemi men kolehun puqdene: Şema a Yisra’el Mare’Ya Alohen Mare’Ya chad heu.
Răspunzându-i Ieşua: “Prima din porunci este: ‘Ascultă, Israel, Mare’Iah Alohen, Mare’Iah Unu este’.

În plus, conform Bibliei sunt doi Domni, atât Tatăl precum şi Fiul sunt numiţi Domn, chiar şi îngeri sunt numiţi Domni.
2 Timotei 1:18  Dea Domnul să capete îndurare de la Domnul „în ziua aceea”. Tu ştii foarte bine cât ajutor mi-a dat el în Efes. Iată un text unde este vorba de Fiul şi de Tatăl amândoi fiind discrişi prin titlul de Domn, şi sunt descrişi ca doi Domni.
Creaturile spirituale numite "Domn":
Judecători 6:12  Îngerul Domnului i s-a arătat şi i-a zis: „Domnul este cu tine, viteazule!”
13  Ghedeon I-a zis: „Rogu-te, domnul meu, dacă Domnul este cu noi, pentru ce ni s-au întâmplat toate aceste lucruri? Şi unde sunt toate minunile acelea pe care ni le istorisesc părinţii noştri când spun: „Nu ne-a scos oare Domnul din Egipt?” Acum Domnul ne părăseşte şi ne dă în mâinile lui Madian!”
Apocalipsa 7:13  Şi unul din bătrâni a luat cuvântul şi mi-a zis: „Aceştia, care sunt îmbrăcaţi în haine albe, cine sunt oare? Şi de unde au venit?”
14  „Doamne” i-am răspuns eu „Tu ştii”. Şi el mi-a zis: „Aceştia vin din necazul cel mare; ei şi-au spălat hainele şi le-au albit în sângele Mielului.
Cu siguranţă că într-un sens este numit un înger: Domn, în alt sens Fiul: Domn, şi în alt sens Tatăl: Domn!


Văd că încă apar tot felul de explicaţii doar ca să fie ocolită realitatea că nu era un "Înger" acolo numit "Domn" ci în ebraică scrie clar: Regele Iahve, şi nu "Îngerul Domnului" cum aveţi în traducerile cu care înţeleg că va-ţi obişnuit, peste tot unde apare "Melekh IAHVE". Pentru asta a spus: "Înainte de Avraam Eu Sunt"! El s-a coborât la Avraam vestind naşterea lui Isaac şi tot El la încercat pe Avraam dacă aduce jertfă pe singurul său fiu pe care îl iubea, ca să binecuvânteze pe cei care aveau să se numească copii lui cu făgăduinţa învierii şi moştenirii unei Cetăţii Veşnice zidită nu de mâini omeneşti ci a cărui arhitect era Dumnezeu.
Deci  în acelaşi sens este numit Regele: Melekh IAHVE, şi în acelaşi sens Fiul Omului: Dumnezeu, şi Făcătorul: IAHVE ŢEBAOT.
 
Am luat aceste câteva pasaje să le citim în ebraică:
Judecători 6:12-13,14a -- וירא אליו מלאך יהוה ויאמר אליו יהוה עמך גבור החיל׃ 
ויאמר אליו גדעון בי אדני וישׁ יהוה עמנו ולמה מצאתנו כל־זאת ואיה כל־נפלאתיו אשׁר ספרו־לנו אבותינו לאמר הלא ממצרים העלנו יהוה ועתה נטשׁנו יהוה ויתננו בכף־מדין׃
ויפן אליו יהוה ויאמר

Şi apărutu-ia [ue ire aliu] Melekh IAHVE (Regele IAHVE) şi zisu-ia [ue i’amer aliu]:
„IAHVE cu tine războinic valoros!” [IAHVE amekha ghibor ha’chail]. 
Şi zisu-ia Ghedeon [ue i’amer aliu Ghedeon]:
„Însă, ADON-I, (domnul meu) [b’yi adon-i] este IAHVE cu noi [ue iş IAHVE ame’nu], şi de ce-(s)au întâmplat nouă [ue le’ma maţat’nu] toate aceste lucruri [kol zo’ete]?
Şi unde sunt toate [ue aih kol] minunile Sale cele scrise nouă de [ne’pala’taiv aşer safaru le’nu] părinţii noştri [abutei’nu] când spun [le’amer]: „Oare nu din Egipt ne-a scos IAHVE?” [ha’lo Miţraim ha’ale’nu IAHVE] şi acum IAHVE ne părăseşte [ue atah ne’ţaşe’nu IAHVE uitan’nu] şi ne dă în mâinile lui Madian [ue iten’nu b’caf Median]!”
Şi căutând-ul /privind-ul IAHVE şi zise: [ue ifanu aliu IAHVE ue amar] (v. 14a)

Isaia 54:5 –
כי בעליך עשׂיך יהוה צבאות שׁמו וגאלך קדושׁ ישׂראל אלהי כל־הארץ יקרא׃


"Căci bărbatul tău [chi Barlikha] este Ziditorul tău [Aşeikha]: IAHVE ŢEBAOT numit [şemu], şi [ue] Răscumpărătorul tău [Galekha]: Sfântul lui Israel [Qadoş Isra’el], Dumnezeul întregului Pământ chemat [Elohi kol-haArăţ iqare]".

Referinţe:
  • Căci bărbatul tău este Creatorul tău; [Ezechiel 16:8; Osea 2:19, 20; 2C 11:2, 3; Efeseni 5:25-27, 32]
  • IAHVEH-Ţevaot numit. [Exod 12:41; 33:1; Isaia 6:4; 8:2; 51:15; Ieremia 10:16; 51:19; Luca 1:32]
  • Răcumpărătorul tău: haQadoş Isra'el. [Geneza 48:16; Exod 3:2; 6:6; 15:13; 33:2;]
  • Elohim întregi Terre. [Ieremia 32:27; Zaharia 14:9; Apocalipsa 11:15]
Ieremia 32:27 : 
הנה אני יהוה אלהי כל־בשׂר הממני יפלא כל־דבר׃
"Iată, Eu sunt IAHVE Dumnezeu a întreg trupesc! [hinen ani IAHVE Elohei kol basar]!
Este prea greu tot  Cuvântul? [ha min’meni ifala kol Davar]?

Aceasta se proclamă în serviciul de dimineaţă din fiecare Sâmbătă chiar înainte de rugăciunea care încheie serviciul: Zaharia 14:9 –
והיה יהוה למלך על־כל־הארץ ביום ההוא יהיה יהוה אחד ושׁמו אחד׃

"Şi este IAHVE Rege peste întreg Pământul [ue haiah IAHVE le’Melekh al kol ha’Arăţ],
În ziua aceea [b’yom ha’hoe], va fi [iehieh] IAHVE Unul [echad], şi Numele Său Unul [ue le’Şem echad]".

25
Practici / Re: Comemorare 2012
« : Septembrie 22, 2012, 05:10:09 am »
Ştim că Isus a fost un împlinitor al legii lui Moise, deci, fără îndoială, El a serbat Paştele la data corectă, adică la 14 Nisan. Dacă ar fi serbat Paştele la o altă dată, 13 sau 15 Nisan, să nu credem că ar fi rămas neacuzat de preoţii care căutau motive asupra Lui.
Mai ştim că sărbătoarea Paştelui şi-a atins scopul acum 2000 de ani şi nu mai trebuie sărbătorită. Mai contează astăzi data la care a fost sărbătorită?

Ucenici dintre neamuri nu au fost obligaţi să ţină decât prescripţiile din Lege, Tora, cu privire la patru porunci, pentru a fi primiţi la adunare, întrunire, în casa unui tăiat împrejur, ş.a.
Aceasta a fost conluzia Marii Comisii care a început cu Simon în casa lui Cornelius.

Poruncile sunt peste 600 în Lege şi peste 1000 în Canonul Noului Legământ, deci dacă ţii pe cele patru poţi participa iar apoi depinde de fiecare cum îşi ia angajamentul în faţă la Dumnezeu.

Fiecare dată dintr-o poruncă a lui Dumnezeu este importantă. În acea dată în timpul exodului s-a mâncat mielul cu pască azimă sau frântă şi cu ierburi amare sau iuţi. O emblemă care nu a fost poruncită doar mai târziu, este vinul care se aduce un sfert de hin pentru fiecare miel când este adus a jertfă, dar iată că la această cină la care se mănâncă ca ofrandă de mâncare în familie acasă, după Exodul Babilonian s-a instituit câte o cupă de vin pentru fiecare punct din planul de mântuire al lui Dumnezeu. Apoi Mesia a schimbat semnificaţia emblemelor, sau ne-a deschis ochii ca să le vedem semnificaţia celor care mâncăm Paştile acasă aşa cum este porunca lui Dumnezeu.

Urmează ca Mesia să schimbe semnificaţia emblemelor de la cina din Ziua Răsuflării pe care creştinii o cunosc ca Ziua Trâmbiţei, apoi semnificaţia Zilei Ispăşirii când e poruca cu cei doi ţapi, adică referitor la ţapul ispăşitor, iar apoi semnificaţia Sărbătorii Corturilor şi adevărata semnificaţie a emblemelor sărbătorii, când toate neamurile vor fi obligate să se urce la Jerusalim.

26
Doctrină / Re: Este biblia cuvintul lui Dumnezeu[toate cele 66 de carti] ?
« : Septembrie 22, 2012, 04:38:44 am »
Auzi breh , elohim e la singular sau la plural ?

EL = Putere (zeu)
El-i = Puetrea mea (Zeul meu)
Elim = Puteri (Zei)
Eloh = Dumnezeu
Eloh-i = Dumenzeul meu
Eloh-ei = Dumnezeul lor/lui
Elohim = Dumnezei

Şama = Scut
Şamai = Cer, Înveliş
Şamaim = Ceruri, Scuturi

Tot aşa e şi cu Elohi când uneori e tot una cu Elohei iar alte dăţi nu e, şi în funcţie dacă citeşti Eloheyi sau Elohi forma plurară este fie sufix de politeţe, fie dualitate.

27
Doctrină / Re: creştinii sunt martori ai lui Iehova sau a lui Isus?
« : Septembrie 22, 2012, 04:23:13 am »
Creştinii sunt ucenici dintre neamuri aşa cum sunt definiţi în cartea Faptele Apostolilor, şi nu ştiu dacă sunt neapărat martori.

Suntem martori pentru li s-a predicat evanghelia în toată lumea până la marginile Pământului.

Apoi suntem martori şi că cel rău a amăgit toate neamurile.

Apoi suntem martori că s-au împlinit toate cuvintele lui Dumenzeu, sau ale Fiului Tatălui pe care le-a auzit de la Tatăl.

Apoi suntem martori ale morţii şi învierii în trup prin cei doi martori credincioşi care se vor sui în nor ca Domnul lor.


28
Exegeză biblică / Ziua Domnului: Ap. 1:10
« : Septembrie 22, 2012, 03:30:22 am »
Ce părere aveţi de această expresie: "Ziua Domnului" la ce se referă ea?

Există mai multe variante de interpretare a expresiei din Apocalipsa 1:10 şi iată câteva:

1.) este Ziua Domnului din viitor (Ziua venirii Fiului Omului), în care Ioan a fost transpus în duh;
2.) este perioada necazului celui mare numită şi marea strâmtorare;
3.) este o sâmbătă, în ziua a şaptea a săptămânii;
4.) este o duminică, în prima zi a săptămânii (Ioan 20:19 dYuma hu d'chad bŞebba; Fapte 20:7 aram: bYuma d'chad bŞebba; 1Cor 16:2 aram: b'kol chad bŞebba);
5.) este "mia de ani" a Împărăţiei lui Mesia cu Sfinţii, un Împărăţia Milenară comparată cu o zi;
6.) este Ziua Unicului în Shebaot, Ziua Fiului Omului în mijlocul celor şapte îngeri;
7.) este "Ziua Domnului" din Fapte 2:20 şi 2Petru 3:10 (aram: Yoma d'MarYa), 1 Corinteni 11:20 (aram: l'Yomeh d'Maran) sau 1Tesaloniceni 5:2 (aram: d'Yomeh d'Maran);
8.) este "Yom IHVH", Ziua lui Iahve, din Isaia 13:6; Ioel 1:15; 2:31 (3:4);  3:14 (4:14); Amos 5:18; 5:20; Ţefania (Sofonie) 1:7; 1:14; Maleahi 4:5 (3:23).

Subiectul s-a discutat şi pe: http://caleacrestina.uv.ro/forum/viewtopic.php?t=329

Note:
1. Redarea vesetului pentru studiu:

În ziua Domnului eram în Duhul. Şi am auzit înapoia mea un glas puternic, ca sunetul unei trâmbiţe (Dumitru Cornilescu)

Am fost în duh în zi de duminică şi am auzit, în urma mea, glas mare de trâmbiţă (Biblia Sinodală)

În ziua Domnului6834 domnească (în greacă: Kyriake). Vezi şi 1 Cor. 11:20. am fost în Spirit, şi am auzit înapoia mea o voce mare, ca a unei trompete (NTTF)

Am fost în Spiritul pe ziua Domnului;[Yoma maranaYa.] şi am auzit înapoia mea o voce mare ca o trompetă, zicând (J. W. Etheridge Peshito New Testament. )

 ܘܲܗܘܝܼܬ݂ ܒ݁ܪܘܿܚ ܒ݁ܝܲܘܡܵܐ ܕ݁ܚܲܕ݂ܒ݁ܫܲܒ݁ܵܐ ܘܫܸܡܥܸܬ݂ ܡܸܢ ܒܸ݁ܣܬ݁ܲܪܝ ܩܵܠܵܐ ܪܲܒ݁ܵܐ ܐܲܝܟ݂ ܫܝܼܦ݂ܘܿܪܵܐ ܀
ue hevit b'ruch b'yuma d'chad b'sheba ue shemeot men b'seteri qâle rabba aich shifura  (alfabetizare Peşita SBLS)
Şi eram în duh în Ziua Unu-lui (Unic ori unei) în Şebba (Şebaot ori: Săptămână) şi auzind înapoi voice tare /mare cu şofar (Peshitta Societăţii Biblice pt. Limbi Străine)

ΕΓΕΝΟΜΗΝ ΕΝ ΠΝΕΥΜΑΤΙ ΕΝ ΤΗ ΚΥΡΙΑΚΗ ΗΜΕΡΑ ΚΑΙ ΗΚΟΥΣΑ ΟΠΙΣΩ ΜΟΥ ΦΩΝΗΝ ΜΕΓΑΛΗΝ ΩΣ ΣΑΛΠΙΓΓΟΣ (Textul Critic Grec W.H.)
eghenomen en preumati en ti kuriake heemera kai ekousa opiso mou foonen megalen hoos salpingos (alfabetizare W.H.)

2. Fraza "am fost în duh" mai apare şi în Apocalipsa 4:2 (gr: εγενομην εν πνευματι, huit b'ruch).

3. Cuvântul pentru ziua întâi a săptămâni în greacă era "protos", în ebraică e "yom reşon" (ziua prima), apoi era "kuriakos" cuvânt folosit pentru probleme "imperiale".

4. În Imperiul Roman de la Iulius Caesar şi până la Constantin cel Mare avea opt zile, ziua a opta era de văşar adică de târg.

5. În Evanghelii scrie că Mesia a spus: Iar de ziua şi de ceasul acela nimeni nu ştie, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl. (Matei 24:36; Marcu 13:22)

6. În 1 Corinteni 11:20 apostolul a scris cf. Peşitta:  "când sunteţi adunaţi, nu cum e potrivit la Ziua Domnului [l'Yomeh d'Maran] mâncaţi şi beţi".

7. În arameică "Şebba" se poate referi la Săptămână caz în care în ebraică poate fi pusă în legătură cu o zi din săptămână adică Şavua (Şabbua), cu Săptămânile adică Şavuot ca sărbătoare sau îns sens profetic.

8. "Şebbaot" la plurar, e pus în legătură cu un grup de şapte îngeri sau regi (meleh) dar un grup de bărâni era format din zece, plus în contextul versetelor care urmează cu Fiul Omului e încă incomplet în momentul în care Ioan aude în duhul răsunetul vocii ca de şofar, dar devine complet dacă îi adaugăm pe cei doi martori credincioşi care mărturisesc despre înviere şi de care ştim că se vor lupta cu fiara până la moarte, nu ca cei şapte cu necazurile lor.

29
Exegeză biblică / Re: Ziua Jertfirii Mielului
« : Septembrie 22, 2012, 12:26:52 am »
Cel mai probabil pare ca Isus a murit intr-o zi de joi.

Porunca lui Dumnezeu este ca Ziua Pregătirii să fie totdeauna Vineri, de asta cei care au tradus evanghelile au înlocuit "ziua pregătrii" din greacă aşa.

Ce argumnete aduci care să ţină seama de versetele acestea? Vezi că iudeii care erau sub Casa Judecăţii din Jerusalim numită Sanhedrin ţineau două seri una după alta cina pascală, şi în ambele mâncau cu pască adică fără drojdie aşa cum cere porunca.

30
Doctrină / Re: Este biblia cuvintul lui Dumnezeu[toate cele 66 de carti] ?
« : Septembrie 11, 2012, 12:05:27 am »
În Biblie "Îngerul Domnului" este în ebraică "Meleh YHWH" adică "Regele Iahve", mesagerul prin care Iahve Dumnezeu (YHWH Elohim) după potop încearcă să stabileacă un poporul pe pământul Lui cel mai roditor şi bogat în resurse din ţările calde, ca apoi din acest poporul să se nască Regele Iahve Salvator - Işa (sau Mântuitor - Işu) cel pentru care şi prin care a făcut toate pe acest pământ. Scopul este ca să existe un dialog cu toate neamurile să fie pregătite pe atunci când vine vrema să ne strămutăm pe Noul Pământ.

Astfel Dumnezeu deja din vremea lui Enoh a dat prospecte fiilor omului care au fost scrise la început pe tăbliţe iar apoi pe piei de animale, în Cartea Drepţilor, Cartea lui Enoh, Cartea Jubileelor care au fost transmise de la Sem la Avraam, Isaac şi Iacov şi au continuat să fie scrise departe de Somer (sau Sumer) pe suluri de piele până Iosua a intrat cu copii lui Israel în Cannan, iar din unele avem citate chiar în Noul Testament.

După ce au ieşit din Egipt la Muntele Horeb însuţi Dumnezeu a vorbit lui Moise şi fiilor lui Israel, iar aceste Cuvinte nu pot fi numite insuflate ci rostite de Dumnezeu. Partea povestirii este un jurnal care arată contextul istoric în care Dumnezeu a dat poruncile şi prospectele care arată cum se păzesc poruncile incluse în acest Manual numit în ebraică Tora.

Apoi avem profeţii prin care şi cu care Dumnezeu vorbeşte pentru a aduce poporul înapoi la scopul iniţial pentru care a fost chemat dintre neamuri.

Apoi avem scrierile care sunt Inspirate sau Insuflate de Dumnezeu care a dat înţelepciune psalmiştilor şi regelui Solomon precum şi celolaţi autori şi epistolele apostolilor care conţin instrucţiuni şi sfaturi, şi nu direct Cuvintele lui Dumnezeu vorbind.

Pagini: 1 [2] 3 4 ... 9