Mesaje

31

Doctrină / Re: Conform Watchtower Society: Ce s-a intamplat cu dinozaurii?

« : Septembrie 10, 2012, 09:35:11 pm »

Şi tuturor (ue kole) fiarele pământului (chait ha areţ - fiare de la sol) şi tuturor (ue kole) înaripatele cerurilor (ouf ha şamaim - înaripate din ceruri) şi tuturor (ue kole) vietăţi de pe pământ (romes ha al areţ), care întru-ele suflarea vieţii (aşer bo nefeşi chaihei), atât tot verde iarba (aith kol ireq iseb) spre hrană (le eclahe)." Şi a fost aşa (ue ihei ken).  - Gen. 1:30

P.S. Acest verset se aplică după ce au fost create animalele din grădină şi  fost luată Eva din Adam în grădină adică după jumătatea capitolului doi.
 

32

Doctrină / Re: Iubirea dintre Martori - cu adevarat semn de identificare?

« : Septembrie 10, 2012, 08:51:37 pm »

Dacă martorii se iubesc frăţeşte atunci le pasă unii de alţii chiar dacă se dezasociază de organizaţie.

Este un obicei la evrei ca dacă trece cineva de la judaism ortodox la judaism mesianic sau judaism apostolic sau judaism nazarinean, ş.a., să i se facă un mormânt comemorativ unde membri familiei să meargă şi să plângă căci consideră că a fost "tăiat" literar din poporul Isarel. În realitate este fals, pentru că în mesianism se continuă să se facă parte din poporul Israel, poate să exite tot tacâmul de la sinagogă plus mai e şi Mesia cu evangheliile, scrierile apostolice şi Apocalipsa din care se citeşte în fiecare Sabat şi nu doar se citeşte.

Tot aşa e şi la martori, se susţine că au părtăşie şi se numesc fraţi unul pe altul dar apoi dacă unul nu mai afce parte din acest Israel Spiritual când este văzut pe stradă este ca o fantomă care sperie oamenii, şi de obicei se trece pe cealată parte ca să nu se facă observaţii.
La martori iubirea este ceva cultivat sau învăţat şi repetat...

33

Doctrină / Re: Naşterea Domnului vs Dedicarea Templului

« : Septembrie 10, 2012, 08:35:29 pm »

Ar fi mai multe motive.
Dacă s-a născut cu ocazia unui solstiţiu cum ar fi 25 Martie, deci circumcizia ar fi putut fi la o lună nouă, care conform poruncilor permite, deci 1 Adar (a VII-a zi) când e Capul tuturor lunilor (în ebraică: ROŞ CODEŞIM) şi d.p.d.v. biblic prima zi de primăvară, cu zece zile înainte de elgerea mielului şi aducerea lui în casă, în Luna Berbecului: Nisan.
 
Dacă s-a născut pe 25 Decembrie era ziua mică şi noaptea lungă, i.e. cu ocazia Festivalului Luminilor Hanuka, festivale care ţin 7 zile, rezultă că dacă s-a născut în ajun pe 25 Kişlev se apropia ziua cea mai întunecată din an pentru că pe 30 seara e luna nouă, două circumstaţe nefavorabile păstorilor să stea sub cerul liber cu oile şi potrivit să aprinzi lumânări spre seară.

Dacă s-a născut de altă sărbătoare poate avea alte implicaţii... de exemplu de paşte ştim că s-a urcat an de an cu Iosif şi Maria, deci am putea vedea ce a făcut cu ocazia zilei lui.

Apoi mai foloseşte expresii ca "ziua mea nu a venit încă", "părintele vostru, a fost bucuros să vadă ziua Mea şi a văzut-o şi s-a bucurat", ş.a. care se pot referi la ziua lui s-au la o ocazie anume, oricum am putea aduce mai multe argumnete legate de unele întrebări care se pun dacă cunoştem exact şi când s-a născut.

Mai puteţi voi completa cu motive...

34

Doctrină / Re: Profetiile esuate ale lui Isus si ale discipolilor lui

« : Septembrie 10, 2012, 04:41:08 pm »

 

Sa te credem pe cuvant? Stiai ca in cercurile eruditilor nationalitatea lui Matei e disputata?

]

Dacă unul singur din cei doisprezece ar fi fost de altă etnie decât din triburile lui Israel, sau dacă nu îşi puteau susţine genealogia, atunci Mesia ar fi fost acuzat că introduce un efesean (un nimeni) sau unul necircumcis la Templu cu fiecare ocazie când s-a suit cu ucenicii.

Despre Marcu ştim ceva mai multe şi că îi însoţea pe ucenici aşa cum îi însoţea femeile dar era de vârstă ceva mai mică, deocamdată aici rămâne una din invenţiile mele până poate deschid un subiect special pe unul din forumuri.

Despre Luca ştim exact în ce oraş s-a născut şi ce limbă şi alfabete se foloseau acolo, acum e aproape de Siria unde ucenici au fost numiţi prima dată „creştini”, la fel ca şi despre Pavel care este aici mai aproape de Macedonia dar în prezent ambele zone fac parte din Turcia, deci călătoreau în aceiaşi direcţie dacă mergeau atât pe Mare cât şi pe uscat.

35

Doctrină / Re: Profetiile esuate ale lui Isus si ale discipolilor lui

« : Septembrie 10, 2012, 04:29:22 pm »

Dacă promisiunea din Marcu nu specifică să-L vadă pe Mesia la drepta lui Dumnezeu, cum i s-a dat lui Ştefan, atunci se referă doar la semne şi minuni,

N-are nici o noima... Inventii.

Matei 16:28:  Adevărat grăiesc vouă: Sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea pe Fiul Omului, venind în împărăţia Sa.

Ştefan la văzut, nu scrie că venind pe pământ ci venind (intrând) în Împărăţia (Cetatea) Sa.

Marcu 9:1:  Şi le zicea lor: Adevărat grăiesc vouă că sunt unii, din cei ce stau aici, care nu vor gusta moartea, până ce nu vor vedea împărăţia lui Dumnezeu, venind întru putere.

Evanghelia după Marcu se termină cu semne şi minuni ca fel ca răspunsul dat lui Ioan, care întreabă dacă mai trebuie să aştepte pe altul, şi spune făgăduinţa că ceicare vor rămâne pot face chiar mai multe pentru că el merge la Tatăl (în Cetate).

Luca 9:27:  Cu adevărat însă spun vouă: Sunt unii, dintre cei ce stau aici, care nu vor gusta moartea, până ce nu vor vedea Împărăţia lui Dumnezeu.

Aici nu spune ce vor vedea venind sau intrând şi nici măcar cum vor vedea, sau cum nu vor vedea, cu toate că înainte vorbeşte de a doua venire "când va veni întru slava Sa şi a Tatălui şi a sfinţilor îngeri". 

Ioan 8:51:  Amin, Amin zic vouă: Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac.
Ioan 8:52:  Iudeii I-au zis: Acum am cunoscut că ai demon. Avraam a murit, de asemenea şi proorocii; şi Tu zici: Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va gusta moartea în veac.
[...]
Ioan 8:56:  Avraam, părintele vostru, a fost bucuros să vadă ziua Mea şi a văzut-o şi s-a bucurat.

Aici în limba greacă avem cuvântul "AION" care de obicei se referă la Veacul Viitor, dar însemană "veac" sau  "eră", şi este substantiv care deci nu se poate traduce cu "niciodată".

Aici nu zice că dacă cineva din secolul acela va păzi cuvântul Său, nu va vedea moartea în Veac, deşi dacă "aion" e tradus ca substantiv se referă la veacul viitor care este după sfârşitul veacului când are loc învierea şi e scris "binecuvântaţi şi sfinţi sunt cei ce au parte de întâia înviere! Asupra lor a doua moarte n-are nicio putere...".

36

Doctrină / Re: Profetiile esuate ale lui Isus si ale discipolilor lui

« : Septembrie 10, 2012, 02:46:22 pm »

De ce "care" sfarsit si de ce "care" venire?

De aceea pentru că mai întâi trimite ucenicii din cetate în cetate doi câte doi, apoi le dă instrucţiuni ce să facă să-i pregătescă calea ca locuitorii care aşteaptă Împărăţia lui Dumnezeu ce a venit prin el să ştie şi să-l primească, iar apoi spune cum la sfârşitul veacului îi vor pregăti la fel calea mergând dinc etate în cetate fără a le putea pargurge toate, venire despre care vorbeşte şi apostolul Pavel în Evrei 9:26-28 când după înviere la a doua Sa venire oamenilor nu le va mai fi rânduit să moară conform legii păcatului ci sî izbăvească pe poporul Său de neamurile care vor urca spre Ierusalim la război:
... fiindcă atunci ar fi trebuit să pătimească de mai multe ori de la întemeierea lumii; pe când acum, la sfârşitul veacurilor, S-a arătat o singură dată, ca să şteargă păcatul prin jertfa Sa.
Ci/Şi, după cum oamenilor le este rânduit să moară o singură dată, (şi/ci) iar după aceea vine judecata: tot aşa, Hristos, după ce S-a adus jertfă o singură dată, ca să poarte păcatele multora, se va arăta a doua oară, nu în vederea păcatului, ca să aducă mântuirea celor ce-L aşteaptă.
Atunci se împlinesc cuvintele profetului Zaahria scrise în cap. 14:1-4a unde se arată că jumătate din cetate nu va fis coasă afară, cap. 12:10 unde se arată că vor face plângere când îl voe vedea pe Cel pe care l-au străpuns, şi cap. 14:16 unde scrie că vor rămâne mulţi dintre neamurile care au trimis trupe la Ierusalim care nu au gustat moartea dar vor fi obligaţi să se urce în fiecare an la Sărbătoarea Corturilor (care se apropie acum).

37

Doctrină / Re: Profetiile esuate ale lui Isus si ale discipolilor lui

« : Septembrie 10, 2012, 02:23:56 pm »

Hai să comparăm în limba Greacă:

Codex Sianiticus Mateo. 12:
28 ει δε G1487 & G1161 CI DACĂ  εν G1722 ÎN  πνι G4151 SPIRIT  θυ DUMNEZEU  εγω EU εκβαλλω [G5719] expulzez  τα G3588 CEI  δεμονια G1140 DEMONI αρα G686 ATUNCI  εφθαϲεν G5348 [G5656] A SOSIT  εφ G1909 PESTE   ϋμαϲ G5209 VOI   η G3588 EA  βαϲιλια G932ÎMPĂRĂŢIA του G3588 CELUI/LUI  θυ G2316 DUMNEZEU.

Am numărat 17 cuvinte.

Scrivener Textus Receptus Mateo. 12:
28  ειG1487 δεG1161 CI DACĂ   εγωG1473 EU   ενG1722 ÎN   πνευμα G4151 SPIRIT τιG5101 lui θεουG2316 DUMNEZEU   εκβαλλωG1544 [G5719] expulzez   ταG3588 CEI   δαιμονιαG1140 DEMONI,   αραG686 ATUNCI  εφθασενG5348 [G5656] A SOSIT   εφG1909 PESTE   υμαςG5209 VOI   ηG3588 EA   βασιλειαG932ÎMPĂRĂŢIA τουG3588 CELUI/LUI  θεουG2316 DUMNEZEU.

Am numărat 18 cuvinte.

New World Greek Mateo. 12:
28 Αλλά G235 CI  αν G302 UN/CARE μέσω G3319 ΜΙJLOC του G3588 CELUI/LUI  πνεύματος G4151 SPIRITUL του G3588 CELUI/LUI  Θεού G2316 DUMNEZEU εγώ G1473 EU   εκβάλλω[G5719] expulzez  τους G3588 ACEI/EI  δαiμoνες G1140 DEMONI, η G3588 EA  βασιλεία G932ÎMPĂRĂŢIA του G3588 CELUI/LUI  Θεού G2316 DUMNEZEU σάς G686 ATUNCI  έχει G2192 [G5719] A πράγματι G4229 LUCRU/CELA καταφθάσει G2596 ? DUPĂ-SOSI.   

Am numărat 19 cuvinte.

WESTCOTT-HORT Textus Criticus Mateo. 12 
28  ειG1487 COND  δεG1161 CONJ  ενG1722 PREP  πνευματιG4151 N-DSN  θεουG2316 N-GSM  εγωG1473 P-1NS  εκβαλλωG1544 V-PAI-1S  ταG3588 T-APN  δαιμονιαG1140 N-APN  αραG686 PRT  εφθασενG5348 V-AAI-3S  εφG1909 PREP  υμαςG4771 P-2AP  ηG3588 T-NSF  βασιλειαG932 N-NSF  τουG3588 T-GSM  θεουG2316 N-GSM 

Am numărat 18 cuvinte ca în Textus Receptus.

Khabouris Codex & NT Peşitta Mat 12:
וֵאן בּרוּחָא דַּאלָהָא אֵנָא מַפֵּק אנָא דַּיוֵא קֵרבַּת לָה עלַיכּוּן מַלכּוּתָא דַּאלָהָא .
28 Ue an bî-Ruha dî-Eloha ana mepeq ana dî-Yua qerebt leh alicun Malcuta dî-Eloha;
Am numărat 16-17 cuvinte.

MH-ST Mat 12:28
 ואם אני מוציא השדים ברוח אלקים באמת בא קץ מלכות
28 Ue am ani nu ţia ha şedim bî-Rucha dî-Elohim bî-amet boa qeţ Malchut;
Am numărat 16 cuvinte.

38

Doctrină / Re: Profetiile esuate ale lui Isus si ale discipolilor lui

« : Septembrie 10, 2012, 12:26:23 pm »

Ceea ce consider spectaculos este unde au ajuns în Traducerea Lumii Noi cu adăugarea cuvintelor de legătură din greacă şi arameică în paralel şi cu adăugarea ambelor sensuri din concordanţe. De aceasta am editat acel mesaj ca să ofer un exemplu "realmente" pentru că au adăugat acest cuvânt în Matei 12:28.

Ma tem ca asta e o alta inventie de-a ta. In NWT in care m-am uitat eu (online si carte), nu exista "realmente" in Mt. 12:28. L-ai bagat tu acolo?

Mda, văd şi eu că în limba română nu e, ci e în singura versiune care am avuto deja importantă în offine pe PC, acum am mai multe:

Pero si es por medio del espíritu de Dios como yo expulso a los demonios, el reino de Dios verdaderamente los ha alcanzado.  - Nuevo Mundo (Los TJ)
Dar am verificat, vezi: Traducción del Nuevo Mundo de las Santas Escrituras (c) WATCH TOWER BIBLE AND TRACT SOCIETY OF PENNSYLVANIA 1967, 1985, 1987.
şi: http://www.jw.org/es/publicaciones/biblia/ apare "realmente a sosist" sau "întradevăr a sosit" şi omite "la tine".

If I drive out demons by the Spirit of God, then the kingdom of God has come to you. - NWT

39

Doctrină / Re: Profetiile esuate ale lui Isus si ale discipolilor lui

« : Septembrie 07, 2012, 06:29:31 pm »

Despre răbdarea până la care "sfârşit" şi pregătirea cărei Veniri a Fiului Omului se vorbeşte aici dacă nu de Sfârşitul Veacului ?

Pai tocmai asta-i problema

De obicei când se apropie o sărbătoare cei care participă fac o anumită pregătire ca să nu vină ziua şi să-i prindă pe neaşteptate. (Matei 9:15; Marcu 2:9; Luca 2:35)
Mesia se numeşte pe el însuşi "Mirele", iar pe cei care pregătesc poporul din cetăţi îi numeşte "prietenii Mirelui". În această pildă Mireasa este Cetatea Sfântă, Noul Ierusalim, care se pogoară din cerul lui Dumnezeu. (Apocalipsa 21:2)
Fecioarele care aşteaptă în noapte sunt cei şapte "îngeri" sau: regi împreună cu Mesia, care primesc mesaje pe acre le găsim în începutul cărţii Revelaţiei, şi care trebuie să vegheze în noapte, când nu se poate lucra ca să păstreze ceea ce au. (Matei 25:5-10, Apocalipsa cap. 2)

Ceea ce consider spectaculos este unde au ajuns în Traducerea Lumii Noi cu adăugarea cuvintelor de legătură din greacă şi arameică în paralel şi cu adăugarea ambelor sensuri din concordanţe. De aceasta am editat acel mesaj ca să ofer un exemplu "realmente" pentru că au adăugat acest cuvânt în Matei 12:28.

40

Practici / Re: Comemorare 2012

« : Septembrie 07, 2012, 12:35:43 pm »

Ca să vorbim de naraţiune de exemplu în limba maghiară au jocul cu virgula: „Eljöve pedig a kovásztalan kenyerek napja, melyen meg kelle öletni a husvéti báránynak”;
Traducere:
„Venind deci a nedeospitelor pâini zi, în care trebuia omorât a paştilor miel”
în loc de:
„Venind deci a nedeospitelor pâini, zi în care trebuia omorât a paştilor miel”
Dacă citezi până la virgulă ori de la la virgulă contează foarte mult chiar şi acea virgulă...

Revenind la subiect, avem două texte:

Ioan 18:28: 
"Deci L-au adus pe Iisus de la Caiafa la pretoriu; şi era dimineaţă. Şi ei n-au intrat în pretoriu, ca să nu se spurce, ci să mănânce Paştile [în greacă: ΑΛΛΑ  ΦΑΓΩΣΙΝ  ΤΟ  ΠΑΣΧΑ, alla fagosin to pasca]".

De aici nu rezultă dacă întreg "poporul nu a mâncat" primul miel de paşti, şi nu face referinţă la "jertfa de peşti" doar aluzie la Marele Preot şi rolul său, dar rezultă că urmează să "mănânce pasca", azimă, maţot, şi cum mai e numit alimentul din cereale fără drojdie, sau a doua seară de paşti.

La a doua seară de paşti nu e necesar să ai carne de miel care se mănâncă conform poruncii cu ierburi amare (iuţi) şi cu azimă sau „pască” care se foloseşte în continuare până se împlinesc şapte zile fără drojdie. Acestea conform apostolului Pavel sunt azimele curăţiei şi deci Marele Preot, care acum este Mesia la altarul din rai, trebuie să fie fără pată.

Revenind la evanghelia după Luca avem aşa:

„Atunci (Şi - din aram.) a venit ziua azimelor  în ea este junghiat paştile (a darului /ofrandei de paşti - din aram).”

Luca 22:7:  „[în greacă: ΗΛΘΕΝ ΔΕ   Η  ΗΜΕΡΑ] Atunci a venit ziua [în greacă: ΤΩΝ   ΑΖΥΜΩΝ] a azimelor  [în greacă:  ΕΝ  Η  ΕΔΕΙ]  în ea (care) este [în greacă: ΘΥΕΣΘΑΙ ΤΟ  ΠΑΣΧΑ] junghiat paştile”

Mielul de paşti nu poate fi urcat la Sanctuar, sau conform poruncii din Exod cap. 12 junghiat în case, doar în ajunul sărbătorii între seri, pentru că nu se permite să munceşti în zi de sărbătoare, cu excepţia treburilor cohenilor leviţi la Sanctuar.

Odată ce a venit vremea tăierii iedului ori mielului întreg poporul se urcă cu el la Sanctuar şi aceasta nu se mai poate repeta în altă zi, ci atunci seara când asfinţeşte soarele nu se mai permite să fie scos nimic din miel din case, unde trebuie mâncat în acea noapte înainte să înceapă zorii primei zile a sărbătorii azimelor.

Pasca sau în ebraică Maţa trebuie să ajungă: şapte zile,
... iar ierburile amare şi celelalte alimente care se folosesc tradiţional cum este oul, mere răzuite, apă cu sare şi cu hrean, ş.a. nu sunt o problemă pentru cei care vor să mai aibă o masă cu cei dragi cu care probabil se reunesc rar, şi pot comemora semnificaţia emblemelor acestea şi simbolismul lor.

41

Practici / Re: Comemorare 2012

« : Septembrie 07, 2012, 07:21:50 am »

Faptul ca Isus a tinut pastele in seara anterioara nu tine de traduceri. Rezulta din naratiune.

E bine, nu am zis că Mesia cu ucenicii nu au mâncat Paştile lui Iahve, era suficeint să citez "de mult am vrut să mănânc paştile acesta împreună cu voi".

În ajunul zilei dintâi a sărbătorii pâinilor azime, în ebraică Hag Maţot, când se jertfeşte mielul, ucenicii L-au întrebat pe Domnul unde doreşte să gătească, ca să mănânce Paştile. După ce ia instruit ei au jertfit unui miel la Templu, iar Petru şi Ioan contactaţi un om care a oferit camera "de sus" din odaia lui de la Ierusalim.

Nu uita că ziua începe din ajun, din momentul asfinţitului soarelui până apar primele stele pe cer, şi durează până asfinţeşte iar soarele. Această acţiune trebuia făcută din timp ca să vorbească cu stăpânul casei care urma să-i găzduiască şi să aibă timp să se urce la Sanctuar şi să coboare cu bucatele sfinţite de preoţi.

Apoi a sosit ziua Turtelor Nedospite, când trebuia jertfit animalul pascal.
El i-a trimis pe Petru şi pe Ioan, zicând:
„Duceţi-vă şi pregătiţi-ne paştele ca să mâncăm“.

Ziua praznicului Azimelor, în care trebuiau jertfite Paştile [Pasca = din ebraică : korban Pesah קרבן פסח, jertfa de Paşti, "mielul de Paşti"], a venit.
Şi Iisus a trimis pe Petru şi pe Ioan şi le-a zis:

„Duceţi-vă de pregătiţi-ne Paştile [Pasca = din ebraică : korban Pesah קרבן פסח, jertfa de Paşti, "mielul de Paşti"], ca să mâncăm.”
„Unde voieşti să pregătim?”, L-au întrebat ei.


El le-a răspuns:
„Iată, când veţi intra în cetate, vă va ieşi înainte un om, ducând un ulcior cu apă; mergeţi după el în casa în care va intra şi spuneţi stăpânului casei: „Învăţătorul îţi zice: „Unde este odaia pentru oaspeţi în care să mănânc Paştile [Pasca = din ebraică : korban Pesah קרבן פסח, jertfa de Paşti, "mielul de Paşti"] cu ucenicii Mei?” Şi are să vă arate o odaie mare de sus, aşternută gata: acolo să pregătiţi Paştile [Pasca = din ebraică : korban Pesah קרבן פסח, jertfa de Paşti, "mielul de Paşti"].”


Ei au plecat şi au găsit aşa cum le spusese El. Şi au pregătit Paştile [Pasca = din ebraică : korban Pesah קרבן פסח, jertfa de Paşti, "mielul de Paşti"]’. - Luca 22:7-13

Ucenicii (aici cel mai bătrân şi cel mai tânăr) au fost trimişi să pregătească korban Pesah, jertfa de Paşti, ceea ce nu se putea la Sanctuarul din Ierusalim face cu o zi înainte, din cauza preoţilor. Era interzis de porunca lui Dumnezeu ca această jertfă numită "korban" să fie adusă în alt loc decât în Sanctuarul Consacrat aşa cum a spus: "acolo unde îmi voi pune Eu Numele", şi a ales o seminţie a lui Iuda în oraşul Ierusalim acest loc. (Deuteronom 12:5)

Dacă samaritenii au ţinut cu o zi înainte atunci tăierea mieilor se făcea la Templul Samaritean din Şilo pe care l-au rezidit în toate epocile pentru a practica forma lor evlavie. Cam departe pentru Petru şi Ioan ca să se urce la preoţii samariteni, iar apoi să revină la Ierusalim...

Din naraţiune rezultă că a sosit ziua când trebuia jertfit animalul pascal, mielul sau iedul de un an, de către întreg poporul.
   

42

Practici / Re: Comemorare 2012

« : Septembrie 06, 2012, 04:06:03 pm »

Din Ioan 18:28 nu reiese care "Seder" [sau "pască" - NWT (Los JT)] nu puteau mânca, pentru că Dumnezeu a permis când a dat poruncile ca şi cei pângăriţi (ceremonial necuraţi) să poată mânca dar Marele Preot trebuia înlocuit în acest caz şi se făcea de râs. Ceremoniile şi jertfele din Prima zi a Azimilor nu-i permiteau să devină ceremonial necurat.

In Egipt era a doua seara, dimineata fiind ziua de 15. Isus a mancat pastele in prima seara (cu 24 ore mai repede), a fost judecat in noaptea care a urmat si in dimineata urmatoare. Evreii nu mancasera inca pastele. Ioan 18:28

Nu scrie că: "evreii nu au mâncat paştile",
ci scrie, că urmau să mănânce PASCA (AZIMA), adică săptămâna azimelor, făcând aluzie la Marele Preot care trebuia să fie apt ceremonial la sacrificiile de la Alatar care conform Poruncilor trebuiau aduse cel puţin în trei dimineţi începând cu dimineaţa zilei a 15-a pe parcursul celor 7 zile fără drojdie.

Moise la convins pe Dumnezeu să lase pe oricine chiar pângărit prin atingere de trup mort să mănânce seara de paşti, pe care fiecare o mănâncă acasă cu familia lui, inclusiv seara a doua care se mănâncă de obicei de către cei care locuiesc în diaspore, pentru că nu prea au parte de mese împreună cu întreg poporul, şi aşa cum Mesia a dorit mult să mănânce Paştile (Sederul) tot aşa pentru întreg poporul este o ocazie unică şi deosebită.  Dar fireşte cei care slujesc la Templu sau la Altar trebuie să fie curaţi, şi este o rânduială foarte complexă din acest motiv cu draperiile unde îşi schimbă după fiecare gen de ardere hainele, după tămâie, după său, după curăţirea oaselor, au apă ritualic curată din cenuşa juvenicii roşii, ş.a.

Traducerea Sinodală:
"Deci L-au adus pe Iisus de la Caiafa la pretoriu; şi era dimineaţă [în greacă: PROUIA, πρωια]. Şi ei n-au intrat în pretoriu, ca să nu se spurce, ci să mănânce Paştile [în greacă: PASCA, πασχα]".

Porunca lui Dumnezeu de paşti cuprinde mai mulţi paşi:
1. Capul lunilor -- Exodul 12:2 "Luna aceasta va fi pentru voi cea dintâi lună; ea va fi pentru voi cea dintâi lună a anului".
2. Ziua Pregătirii -- Exodul 12:3 "Vorbiţi întregii adunări a lui Israel şi spuneţi-i: „În ziua a zecea a acestei luni, fiecare om să ia un miel de fiecare familie, un miel de fiecare casă."
3. Ziua Paştilui -- Exodul 12:6 "Să-l păstraţi până în ziua a paisprezecea a lunii acesteia; şi toată adunarea lui Israel să-l înjunghie seara".
4. Comemorarea -- Exodul 12:14 "Şi pomenirea acestei zile s-o păstraţi şi s-o prăznuiţi printr-o sărbătoare în cinstea lui Iahve; s-o prăznuiţi ca o lege veşnică pentru urmaşii voştri".
5. Pâine Nedospită -- Exodul 12:18 "În luna întâi, din a paisprezecea zi a lunii, seara, să mâncaţi azime, până în seara zilei a douăzeci şi una a lunii".
6. Snopul Primelor Roade -- Leviticul 23:15 "Din zorii zilei de după Sabat, din ziua când veţi aduce snopul ca să fie legănat într-o parte şi într-alta, să număraţi şapte săptămâni întregi". (acest verset tradus greşit în limba română cu "a doua zi" în loc de "zorii zilei" cu referire la ziua învierii)
 

Cum ziceam e tradus greşit în limba română cu "a doua zi"  în loc de "zorii zilei",  şi am constatat deci mai târziu că nu e tradus greşit ci aşa este redat din ebraică şi greacă peste tot  în limbaj biblic unde "a doua zi" este folosit pentru traducerea "în zorii zilei" aşa În Toată Biblia, şi în loc de "a treia zi" în loc de "zorii zilei de mâine" ş.a.

Numeri 33:3:
"Au pornit din Ramses în luna întâi, în ziua a cinsprezecea a lunii întâi. A doua zi după Paşte, fiii lui Israel au ieşit gata de luptă în faţa tuturor egiptenilor"

Versetul pe care l-ai invocat din Numeri capitolul 33 este un jurnal şi nu conţine o poruncă spusă cu Cuvintele lui Dumnezeu, şi deci a fost facultativ ca Moise să fie sârguincios în a explica. Textul ebraic este mai sărac ca în traducerile moderne şi acel  "A doua zi"  sau "zorii zilei", sau  " devreme" care sunt tot una cu alta şi cu acel "după",  adică e un termen tradus în sens poetic şi nu literar ca să poţi înţelege logica cuvintelor originale. 

 ויסעוH5265 Ue Isau [Şi se depărtau]  מרעמססH7486  me Ramses [de Ramses] בחדשׁH2320 bChodeş [în Luna],  הראשׁוןH7223 haReşon [primă]  בחמשׁהH2568 b’Chameşeh [în cincispre]  עשׂרH6240 (în cincispre)-zecea  יוםH3117 yom [zi]   לחדשׁH2320 L’Chodeş [a lunii]   הראשׁוןH7223 haRaşon [prime]  ממחרתH4283 me mochoret [de mâine, de după,  devreme, de zori]  הפסחH6453 haPESAH [Paştelui]   יצאוH3318 iţau [ieşit-au]   בניH1121 bânei [copiii lui]   ישׂראלH3478 Israel  בידH3027 b’iâd [(în, au) mânat]   רמהH7311 rome [ridicaţi]  לעיניH5869 L’aini [ ochi(lor) a]  כלH3605 kol [întreg, tuturor]  מצרים Miţraim [Egipteni(lor)] ׃H4713
Traducere Numeri 33:3: „Şi depărtându-se de Ramses în Luna Primă în cincisprezecea zi a Lunii Prime de după (sau din cauza gramaticii: devreme) Paştelui, Copii lui Israel au mânat ridicaţi în ochii întregului Miţraim;”
 
NTW Numeri 33:3:  "Au plecat din Ramses în luna întâi, în a cincisprezecea zi a lunii întâi. Chiar în ziua de după Paşte, fiii lui Israel au ieşit cu mână înălţată sub ochii tuturor egiptenilor."

Ziua de 15 este numită "a doua zi după Paște". Expresia înseamnă literal 'a doua zi dimineața după trecerea peste'. Trecerea peste a fost în noaptea dinaintea acelei dimineți, noaptea de 14 spre 15 dupa calendarul nostru (laic). Isus a tinut pastele in noaptea de 13 spre 14 dupa acelasi calendar (laic).

Să refac sau să corectez puţin logica la ce ai scris:
Ziua de 15 este numită "după Paşte". Expresia înseamnă literal 'a doua zi dimineaţa după păşirea pe lângă'. Păşirea pe lângă (casele cu miel) a fost în noaptea dinaintea acelei dimineţi, noaptea de 14 spre 15 după calendarul ebraic (ecleziastic). – până aici e corect

Isus a mâncat Paştile lui Iehova în noaptea de 13 spre 14 după acelaşi calendar (ecleziastic) ?
Nu ştiu motivul, dar poate fi ca Isus nu era de acord cu traditia de la Ierusalim despre paste a iudeilor.

Adu argumente!

Evangheliile sunt clare in aceasta disputa consemnând că Isus a ţinut paştele la începutul lui 14 Nisan în felul samaritenilor (probabil şi al saducheilor) şi a murit in paralel cu taierea mielului de paşte spre sfârşitul lui 14 Nisan în felul tradiţiei rabinice (reprezentată de farisei şi de Talmud).

Adu argumente "clare" cu care să pot convinge şi pe un vorbitor de limbă ebraică, greacă, arameică care nu ştie cum este tradus Noul Testament în limba română.

43

Practici / Re: Comemorare 2012

« : Septembrie 03, 2012, 04:35:33 am »

Tot nu am înţeles ideea. 14 Nisan începea la ora 6 seara şi se termina, desigur, tot la 6 seara, după 24 de ore. Atunci nu exista o noapte între ziua de 14 şi 15.

Perioada dintre seri e numită în ebraică "b'erev" iar noapte e numită "b'lili", noaptea deci "b'haLili" articulat.

Dacă nu ar fi atunci nu s-ar fi poruncit aşa...

Să ne uităm puţin la calendarul de la anul viitor şi să vedem la ce oră asfinţeşte soarele în Israel, şi la ce oră apar stelele pe cer şi se termină această perioadă numită "între seri" ajungem aproape de ora 18

Atenţie prima zi de omer nu e în 27 Martie cum ţin iudaici ci în 30 pentru că cade în prima zi a săptămânii conform poruncii din Levitic, dar în acest calendar nu corespunde în anii impari, în rest fiind un calendar bun!

http://www.hebcal.com/hebcal/?year=2013&month=x&yt=G&v=1&nh=on&nx=on&mf=on&ss=on&o=on&s=on&i=on&lg=ah&vis=on&D=on&d=on&c=on&geo=city&city=Jerusalem&m=1&.cgifields=nx&.cgifields=nh&.cgifields=mf&.cgifields=ss&.s=Preview+Calendar

Calendar Mesianic Scribd

http://caleacrestina.uv.ro/forum/viewtopic.php?f=18&t=65#p6763

Deci am setat timp de rugăciune simbolic 1 minut ca marjă de eroare şi am obţinut 5:13pm asfinţirea peste ziua de 14 Nisan şi 5:55pm asfinţirea peste prima zi a Sărbătorii Azimelor. Deci perioada numită în verset "b'erev" este între 17:13-17:55 aproximativ 40 de minute, timp suficient ca mielul să fie înjunghiat şi pus la foc deschis pentru a fi mâncat în noapte până cam la 5:34am când răsare soarele, perioadă numită în verset "b'lili" adică "în noapte". Zorii dimineaţii care ţin cam 2 minute şi când conform poruncii la lună nouă se răsună din trompetă la locul consacrat (Tabernacol, Templu, ş.a.) se numeşte "b'kor ohr".

 
 

44

Practici / Re: Comemorare 2012

« : Septembrie 03, 2012, 04:08:47 am »

Tradiţia iudaică spune (cam în secolul al doilea e.n.), că "Isus a fost spânzurat în ajunul (preziua) paştelui" pe care ei îl sărbătoreau practic în 15. Similar, în primii 300 de ani după apostoli, toţi scriitorii creştini spun că ultimul paşte ţinut de Isus nu a fost un paşte "evreiesc". Dimineaţa, dupa ce el a tinut pastele cu ucenicii lui, în timpul judecăţii lui, ni se spune că iudeii nu mâncaseră încă paştele (Ioan 18:28).

Este limpede ca pastele tinut de Isus nu s-a suprapus cu cel evreiesc. Mai ramane de stabilit de ce.

În documentul meu nu am specificat, pentru că nici Mesia nu a mâncat cu ucenicii, dar tocmai Sanhedrinul a hotărât ca Sederul de Paşti să se mănânce în prima şi în a doua seară aşa cum scrie în tratatul Pesachim din Mişna, şi în tractatul rânduielii din Legea Orală scris mai târziu şi numit Hagadah (Povesteşte [fiului tău]).
http://caleacrestina.uv.ro/brosuri/b-hagadah-mesianic.html

Barak Obama care se consideră mesianic a ţinut prima dată conform tradiţiei orale un Seder pentru a doua seară de Paşti la Casa Albă în 2009: http://en.wikipedia.org/wiki/Passover_Seder#Seders_in_the_White_House
De atunci tot mai multe comunităţi mesianice au început să ţină şi a II-a seară.

Din Ioan 18:28 nu reiese care "Seder" [sau "pască" - NWT (Los JT)] nu puteau mânca, pentru că Dumnezeu a permis când a dat poruncile ca şi cei pângăriţi (ceremonial necuraţi) să poată mânca dar Marele Preot trebuia înlocuit în acest caz şi se făcea de râs. Ceremoniile şi jertfele din Prima zi a Azimilor nu-i permiteau să devină ceremonial necurat.

45

Cafenea / Re: muzica.ce va place?

« : Septembrie 02, 2012, 01:34:35 pm »

The Light of the World ~ Tree of Life Davidic Dancers ~ Hanukkah 2011
The Exodus Song (This Land Is Mine) by Pat Boone
שמך קדש - פריסילה פירס Shimcha Kadosh - Traduzido por
Lamb - Dancing in Jerusalem - You Are There Psalm 139.wmv
On Your Walls O Jerusalem