"Stiinta" evolutionistilor

[David]

Cimpanzeii , rudele noastre foarte apropiate , conform evolutionistilor. De la ei s-a mostenit violenta , spiritul de haita , canibalismul  , inclinatia spre crima... maimutele nefiind impinse sa faca asta de nici o religie/credinta

Iar aberezi.

[David]

despre complexitatea vietii si "sansa 0" de aparitiei a ei nu zici nimic..

   Faptul ca Pamantul e populat dovedeste ca viata nu are sansa de aparitie 0. Poate 0.0001, dar nu 0.

Nu dovedeste nimic! Poate ai vrut sa spui 0,000000000000000... (o infinitate de zerouri) si abia dupa aia 1, adica tot "0"!

Alte aberatii...

[David]

Homo neanderthalensis
Varsta: acum 350.000 ani - 28.000 ani in urma   
Inaltime: 1.52 - 1.68m
Greutate: 55-80kg
Capacitate craniana: 1200cc - 1750cc (cimpanzeii au 282-500 cc, Homo sapiens are 1052-1500cc )
Localitate: din Europa pana in Siberia si sud-vestul Asiei
Repertoriu fosil: mai multe schelete intregi, plus fragmente de la mai mult de 275 indivizi.
Prima descoperire in: 1829; primul craniu despre care a fost recunoscut ca apartinand unui om fosilizat, a fost descris in 1857, cu doi ani inainte ca Darwin sa-si publice lucrarea "Originea Speciilor".

Primele fosile de specie hominina gasite au fost ale lui Homo neanderthalensis. Astazi dispunem de mii de specimene fosile gasite in sute de locuri, ale unei game largi de indivizi - de la fetusi prematuri pana la foarte batrani. Dovezi fosile si genetice indica faptul ca neandertalii si oamenii moderni au evoluat dintr-un stramos comun acum 500.000 (cam pe cand Homo heidelbergensis se muta din Africa in Europa) - 200.000 ani. Analizele genetice arata ca desi neandertalii s-ar fi incrucisat cu oameni moderni din afara Africii, sunt o ramura separata a arborelui genealogic uman - o specie umana diferita de Homo sapiens.

Urmatoarele descrieri sunt facute pe baza exemplarului numit La Ferrassie 1, descoperit in 1909 in Franta.

Craniul

Craniul este putin mai mare ca al oamenilor in general, 1475cc. Este lung, cu o frunte joasa si o umflatura, sau "cocuta" la spatele craniului - noi nu avem asa ceva. Fata nu este la fel de verticala ca la oamenii moderni.

Deschizatura nasului este mare, ceea ce indica un nas proeminent. Falcile sunt mai mari ca al oamenilor moderni, mandibula nu are barbie; dintii din fata mai mari ca ai nostri, si dinti din spate mai ingusti. Dupa ultimul molar apare un loc liber. Orbitele sunt mari si rotunjite. Arcurile supraorbitale sunt proeminente. Fata iese putin in afara.




Stanga: neandertal. Dreapta: sapiens.

Acest individ era de sex masculin; dintii erau foarte uzati, ceea ce indica o varsta inaintata. Incisivii sunt inclinati dar mestecatul nu produce asemenea unghiuri; se presupune ca acest barbat isi folosea gura intr-un mod specific care a dus la aceasta geometrie anormala, de exemplu tinand pielea de animal intre dinti in timp ce o prelucra cu unelte de piatra.

Un alt craniu, al faimosului "batran de la La Chapelle-aux-Saints":



Acesta apartinea unui batran (osul de-alungul gingiilor unde a pierdut multi dinti a recrescut) in varsta de 40 de ani cand a murit; suferea de artrita si probabil depindea de ajutorul semenilor lui pt. a supravietui - pt. ca ii lipseau atat de multi dinti incat avea nevoie de hrana tocata marunt pt. a o putea manca. Pt. unii specialisti, aceasta fosila subliniaza similaritatile dintre noi si neandertalieni in ce priveste ajutorul social, compasiune si obiceiuri funerare.

Reconstituire a "batranului de la La Chapelle-aux-Saints":



Partea superioara a corpului


(Stanga: Homo neanderthalensis. Dreapta: Homo sapiens)
Foarte similar cu al oamenilor moderni, dar prezinta diferente subtile. Clavicula este foarte lunga (umeri lati) si pieptul este mai mare si mai adanc, iar cutia toracica este putin evazata la baza (jumatatea inferioara mai largă decât jumatatea superioara; la oamenii moderni cutia este dreapta, cilindrica, la maimute este bine evazata).

Bratele puternice prezinta locuri proeminente de atasare a muschilor. Raportul lungimii antebrat/brat este mai scazut la neandertalieni relativ la oamenii moderni, reflectand un antebrat neandertalian relativ scurt. Omoplatul este mai lat.

Degetul mare de la mana este foarte lung, forma mainii indica o priza puternica.

Partea inferioara a corpului

Nendertalii erau putini mai scurti decat noi in partea inferioara a corpului. Raportul lungimii tibiei/femur este mai scazut ca la oamenii moderni, reflectand o tibie relativ scurta.

Pelvisul este mai lat ca la oamenii moderni (la maimute este lat bine); femurul este putin arcuit; suprafetele incheieturii genunchiului sunt  mari, indicand activitate fizica intensa. Picioarele extrem de robuste. Laba piciorului lata, adaptata pt. mers pe suprafete neregulate.

Fosilele prezinta in mod frecvent semne de osteoartrita si alte boli, plus traumatisme cum ar fi oase rupte. Frecventa acestor traumatisme si locul lor este foarte similara cu cea intalnita azi la calaretii de Rodeo din America de Nord. Per ansamblu, scheletele neandertaliene sunt foarte similare cu ale oamenilor moderni, dar sunt putini mai scunzi si mai robusti. Unii antropologi interpreteaza aceste trasaturi ca fiind adaptari la clima rece din Europa erei glaciare, pt. ca o forma mai mica si lata reduce aria suprafetei si minimizeaza pierderea caldurii. Altii sugereaza ca robustetea s-a dezvoltat ca raspuns la stresul aplicat oaselor din cauza stilului de viata activ.
 
Oamenii de neandertal foloseau o mare varietate de unelte de piatra. Foloseau si obiecte personale ornamentale (podoabe, etc).


(pigmentul portocaliu a fost pictat, si este un amestec de goethita si hematita)

In 1982 a fost gasit un om de neandertal in Israel, in pestera Kebara. Zacea pe spate cu bratele flexate pe corp:



Ramasitele de la Moula-Guercy, Franta, prezinta semne clare de canibalism, prezentand aceleasi modele de rupere si urme facute de unelte de piatra (cum au curatat carnea de pe os de ex) ca si in cazul caprioarelor gasite macelarite in acelasi loc.

In urma analizei ADN s-a dedus ca neandertalii aveau par roscat pigmentatia pielii ca europenii de azi. Mutatiile genelor responsabile de pigmentatie, care au furnizat culoarea "alba" pielii, au fost favorizate pt. ca intensitatea soarelui este mai scazuta in unele parti din Europa in comparatie cu Africa; cu cat pielea este mai deschisa, cu atat mai mult ajuta la sinteza vitaminei D sub actiunea soarelui.

Nu se stie precis de ce neandertalii au disparut, dar se pare ca fenomenul are legatura cu Homo sapiens care venea din Africa. Au disparut din Levant cand sapiens apare acolo acum 50.000 de ani. Acesta din urma ajunge in Europa acum 40.000 de ani, iar neandertalii supravietuiesc acolo 10.000 de ani dupa sosirea lui. Se retrag in Pirinei si in alte regiuni muntoase pana cand dispar cu totul. Este posibil ca sapiens sa-i fi starpit.     

Surse:
Evolution, The Human Story (Alice Roberts)
Smithsonian National Museum of Natural History
Smithsonian Intimate Guide to Human Origins

[David]

Australopithecus sediba
Varsta: 1.95 - 1.78 milioane ani
Inaltime: 1.27m
Greutate: necunoscuta
Capacitate craniana: 420-450cc (cimpanzeii au 282-500 cc, Homo sapiens are 1052-1500cc )
Localitate: Malapa (langa Johannesburg), Africa de Sud.
Repertoriu fosil: Doua schelete partiale si numeroase fragmente.
Anul descoperirii: 2008

Prezinta un amestec de trasaturi primitive si derivate. Are mai multe caracteristici derivate care sunt intalnite mai degraba la genul Homo decat la australopitecini, legand aceasta specie strans de a noastra.

Schimbari functionale in pelvisul lui sediba indica o evolutie a mersului biped, in timp ce alte partile ale scheletului retin trasaturi intalnite la alte specii australopitecine. Masuratori ale rezistentei humerusului si al femurului arata ca sediba avea un model locomotor mai apropiat de al omului decat o fosila a Homo habilis. Aceste trasaturi sugereaza ca sediba umbla drept in mod regulat, si ca schimbarile pelvisului au luat loc inaintea altor schimbari din corp gasite in specimene mai tarzii de Homo.

Printre trasaturile derivate ale craniului acestui hominin: molari si premolari mici (similari in marime cu ai nostri), caracteristici faciale mai similare cu Homo. Insa, in ciuda schimbarilor observate in pelvis si craniu, sediba prezinta un schelet similar cu al altor australopitecini: membre superioare lungi si capacitate craniana scazuta.

Combinatia trasaturilor primitive si derivate ale lui sediba arata o parte a tranzitiei de la o forma adaptata partial la trai arboricol, catre una principal adaptata mersului biped.

Dimorfismul sexual (diferentele dintre sexe) este de asemenea similar cu al lui Homo sapiens.

Surse:
Evolution, The Human Story (Alice Roberts)
http://humanorigins.si.edu/evidence/human-fossils/species/australopithecus-sediba

Cateva adaugiri pt. Australopithecus sediba.



Portiunile indicate cu portocaliu sunt similare Homo:
- Dinti mici
- Canalul dintre uter si vagin este mare
- Mana abila - degete scurte si drepte adaptate la creat unelte, desi urmele muschilor pe oase atesta abilitati puternice de apucare, ca la maimute; mai umana ca a lui Homo habilis
- Os talus avansat
- Picioare lungi
- Nas proiectat in afara
- Regiunea frontala a creierului extinsa - indica reorganizare avansata a materiei cenusii

Cele cu mov similare genului Australopithecus:

- Corp mic
- Maini lungi
- Calcai primitiv (mai primitiv ca al lui A. afarensis)
- Creier mic

Sursa: idem.

Conform unor articole recente, o reconstructie a scheletului acestei specii, cu oase luate de la trei indivizi:



Mai jos, de la stanga la dreapta: om modern, Australopithecus sediba, cimpanzeu.



Reconstructie craniu si falca:



http://www.bbc.co.uk/news/science-environment-22108784
http://news.nationalpost.com/2013/04/12/mystery-fossil-creature-blends-human-apelike-traits-posing-an-evolutionary-quandary/

Ambele articole subliniaza mozaicul de trasaturi umane/maimuta, ca specia este strans inrudita cu oamenii moderni.

Video aici: http://www.bbc.co.uk/news/science-environment-22128959

[Dagothur]

Nu dovedeste nimic! Poate ai vrut sa spui 0,000000000000000... (o infinitate de zerouri) si abia dupa aia 1, adica tot "0"!

       In imensitatea Universului, 0,00......01 e o cifra mare. Nu va mai trece mult timp si vom gasi viata si pe alte planete din sistemul solar (forme rudimentare). Si atunci veti fi facuti de ras voi, inchinatorii la zei morti.

[GABRIELL]

http://gandeste-rational.blogspot.ro/2011/04/dovezile-paleontologice-ale-evolutiei.html

[valeriu]

Nu va mai trece mult timp si vom gasi viata si pe alte planete din sistemul solar (forme rudimentare). Si atunci veti fi facuti de ras voi, inchinatorii la zei morti.

Şi dacă se vor găsi forme de viaţă chiar mai aveansate de cât noi?

[Dagothur]

Şi dacă se vor găsi forme de viaţă chiar mai aveansate de cât noi?

  Nu "se vor gasi", ci "ne vor gasi". Daca astfel de forme exista, posibil ca ei sa fie la originea miturilor despre zei si dumnezei. Poate ca YHWH o fi numele primului crucisator care a orbitat in jurul Pamantului.

[David]

Homo sapiens
Varsta: acum 200.000 ani - prezent
Inaltime: 1.5 - 1.8m
Greutate: 54-84kg
Capacitate craniana: 1000cc - 1500cc (cimpanzeii au 282-500 cc)
Repertoriu fosil: cranii complete si fragmentate; schelete partiale

Cei mai vechi membri ai speciei Homo sapiens reprezinta tranzitia evolutionara de la africanul Homo Heidelbergensis catre primii oameni moderni. Dupa 7 milioane de evolutie hominina, Homo sapiens este singura ramura supravietuitoare a arborelui genealogic hominin.
   
Cele mai vechi fosile ale oamenilor moderni provin din bazinul Omo, Etiopia, si sunt datate la 195.000 ani:


Craniu reconstituit pe baza exemplarului Omo 1


Idem.


Craniu partial Omo 2.

Alte fosile descoperite:


Homo sapiens idaltu, 160.000 ani, descoperit in Herto, Etiopia (vezi animatie reconstructiva)


Craniu descoperit in Singa, Sudan, 133.000 ani (Vezi 3D).

Laetoli (Tanzania): 120.000 ani
Border Cave si Klasies River Mouth, Africa de Sud: 120.000 - 90.000 ani.

20 indivizi gasiti in Qafzeh si pesterile Skhul, Israel: 120.000 - 80.000 ani:


Skhul 5


Qafzeh 9


Qafzeh 6 (Vezi 3D)


Jebel Irhoud, Maroc, 90.000 - 190.000 ani; reconstituirea acestui craniu:



Cele mai vechi fosile fragmentare: Guomde, Kenya, poate 250.000 ani.

Surse:
Evolution, The Human Story (Alice Roberts)

[Universal]

Nu dovedeste nimic! Poate ai vrut sa spui 0,000000000000000... (o infinitate de zerouri) si abia dupa aia 1, adica tot "0"!

       In imensitatea Universului, 0,00......01 e o cifra mare. Nu va mai trece mult timp si vom gasi viata si pe alte planete din sistemul solar (forme rudimentare). Si atunci veti fi facuti de ras voi, inchinatorii la zei morti.

Eu nu ma inchin la zei morti... eu banuiesc ca exista Unul viu... o Constiinta Cosmica... eu ii zic Necunoscutul, multumit?!
Pana nu-mi explicati voi cum sta treaba cu inteligenta din spatele naturii nu ma convingeti cu prostia asta de teorie (t.e.)! Capisci?!

[David]

Universal, protestul tau ca nu te inchini la zei morti nu e foarte credibil. Am observat ca tot incerci sa te delimitezi de crestinism (pt. ca probabil nu poti raspunde problemelor jenante cu care acesta este patat), dar exprimarile tale te cam dau de gol. Nu de mult mi-ai spus pe chat ca un fel de concluzie la discutia noastra, ceva de genul "Eu nu pot sa renunt la El". Daca ne uitam la primele tale posturi de acum un an, vorbeai de "D-zeu" aparandu-l, de iertarea, iubirea, vindecarea si pedeapsa lui D-zeu, de platirea pacatelor, etc. Acum il numesti "Necunoscut"? Vezi ca mi se pare ca scrie undeva ca "oricine se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele, se va ruşina şi fiul omului, cînd va veni în slava tatălui Său împreună cu sfinţii îngeri"

In al doilea rand, cererea ta "explicati voi cum sta treaba cu inteligenta din spatele naturii" contine afirmatia ca in spatele naturii sta inteligenta. Poate vrei mai intai sa dovedesti acest lucru, ca sa avem apoi ce explica contra? Sau vrei sa-ti explic eu mai intai ca daca in spatele naturii sta cineva, natura dezvaluie adesea mai degraba prostia acestuia, decat inteligenta? Ai citit acest subiect de la prima pagina? Nu cred, altfel ai fi observat ca am postat deja pe aceasta tema:

Ca sa continui seria dovezilor evolutiei. Ce inseamna design defectuos in acest context? Este notiunea ca daca organismele ar fi construite din nimic de catre un creator, ele nu ar prezenta imperfectiuni. Un design perfect ar fi intr-adevar semnatura unui designer inteligent. Designul defectuos pe de alta parte, este semnatura evolutiei, tocmai la ce ne asteptam in cazul in care organismele evolueaza, si structuri noi evolueaza din cele vechi. In acest caz, vom observa mai degraba o serie de compromisuri; unele trasaturi functioneaza destul de bine, altele mai putin bine si nu atat de bine pe cat s-ar putea, sau ar trebui.

In acest sens am vazut deja mai mult exemple. Aripile minuscule si inutile ale pasarii kiwi. Pelvisul vestigial al balenelor. Apendicele nostru bomba cu ceas. Etc.

In filmul "Man of the Year", Robin Wiliams ajunge cumva presedintele SUA. In timpul unui interviu, intrebat fiind despre Intelligent Design, Wiliams raspunde cu umor:

"Oamenii spun ca trebuie sa predam ID in scoli. Uitati-va la corpul uman: vedeti ceva inteligent? Avem o fabrica de procesare a deseurilor care trece prin mijlocul unei zone de agrement!"

Urmeaza cateva exemple noi de design defectuos.

Un prim exemplu de design defectuos este designul pestilor plati din familia Pleuronectiformes ("inatatori pe o parte"), adica calcanii. Acesti pesti - spre deosebire de majoritatea pestilor - sunt asimetrici. Ambii ochi sunt plasati pe aceeasi parte. Acest aranjament confera calcanilor mai multe avantaje evolutionare: se pot lipii pe o parte de fundul apei pt a se ascunde, devenind una cu pamantul, putand astfel sa atace alti pesti fara sa fie observati.

Chestia e ca acesti pesti sunt la inceput simetrici ca toti ceilalti pesti. Ei se nasc avand aceeasi forma ca toti pestii care inoata vertical, cu cate un ochi plasat pe fiecare parte a corpului. Unul pe partea stanga, altul pe cea dreapta.

Dar dupa o luna de la nastere, incepe sa se intample un lucru straniu: unul din ochi incepe sa migreze in susul capului, pana ajunge langa celalalt ochi, pe cealalta parte! Acum ambii ochi sunt pe aceeasi parte, unul langa altul. Si capul se modifica pe parcursul acestui proces, ajutand migratia ochiului. Si aripioarele si culoarea pestelui se schimba. Cand inoata, acesti pesti inoata pe o parte.

Daca un designer inteligent ar crea pesti plati, nu ar avea sens sa procedeze astfel. Pestele ar fi creat de la inceput asa, plat, cu ambii ochi pe-o parte - ca si cei din familia Rajidae, care sunt plati din nascare si care stau pe "burta" - nu ca acesti pesti, care trebuie sa devina plati culcandu-se pe o parte in timp ce ochiul se muta in cap, deformand si capul.

De fapt, familia calcanilor a evoluat din pestii obisnuiti simetrici...

Un alt exemplu de "design" defectuos este nervul laringial al mamiferelor. Acesta porneste din creier, si ajunge pana la urma in laringe. El ne ajuta sa vorbim si sa inghitim. Dar chestia e ca este mult mai lung decat ar fi nevoie. In loc sa mearga de la creier si sa ajunga direct in laringe (cam 30 cm la om), acesta ajunge pana in piept, se invarte in jurul aortei si a unui ligament derivat din aorta, si apoi merge inapoi in sus, ajungand sa se conecteze in sfarsit cu laringele. Ajunge sa masoare de trei ori mai mult, 90 cm. In cazul girafelor, traseul este similar, ajungandu-se la un nerv lung de 4.5 metri!   

Traseul intortocheat al nervului laringeal nu tradeaza doar un "design" defectuos, ci este chiar daunator. Lungimea crescuta il face predispus la accidente: poate fi de exemplu deteriorat printr-o lovitura in piept, provocand dificultati majore la vorbire si inghitire.

Lungimea inutila si traseul intortocheat a nervului laringial are sens doar in lumina evolutiei, si constituie dovada a evolutiei omului din stramosi pesti. La pesti, al 6-lea arc brahial devine o branhie mai tarziu, care este intretinuta de al 6-lea arc aortic.

A 4-a ramura a nervului vag se desfasoara in spatele acestui arc. Aceste structuri raman parte integranta a aparatului branhial la pestii adulti, inervand si aducand sange de la branhii. La mamifere insa, o parte a arcului branhial a evoluat, transformandu-se in laringe. Laringele si nervul acestuia au ramas conectati de-a lungul acestui proces, dar al 6-lea arc aortic de pe partea stanga a corpului s-a miscat in jos inspre piept, devenind "ligamentum arteriosum".

Din cauza ca nervul ramane in spatele acestui arc dar este inca conectat la o structura din gat, a fost fortat sa evolueze un traseu care merge in jos in piept, se invarte in jurul aortei si a ramasitei celui de-al 6-lea arc aortic, si apoi urca inapoi in laringe.

Pe parcursul evolutiei noastre, vasul de sange al celui de-al 5-lea arc a disparut, si vasele celui de-al 4-lea si al 6-lea arc s-au miscat in jos in viitorul trunchi, pt. a deveni aorta si un ligament care leaga aorta de artera pulmonara. Dar nervul laringial, inca in spatele celui de-al 6-lea arc, a trebuit sa ramana conectat la structurile embrionice care vor deveni laringele, structuri care raman in apropierea creierului.

Viitoarea aorta evoluand in spate inspre inima, nervul laringeal a fost obligat sa evolueze inapoi de-a lungul ei. Pt. a tine pasul cu evolutia retrograda a aortei, nervul laringial a trebuit sa devina lung si recurent. Aceasta cale evolutionara este "recapitulata" in timpul dezvoltarii embrionului, de vreme ce, ca si embrioni, noi ne incepem drumul cu un model piscicol (de peste) al sistemului nervos. La urma, ramanem cu "design" defectuos.

Un exemplu de design gretos de data asta: o specie de testoasa care urineaza pe gura http://www.bbc.co.uk/nature/19883278

Când o sa mai auziti ca creatia lui dzeu e minunata, gânditi-va si la aceasta specie

Datorita evolutiei, sistemul de reproducere la oameni este afectat de diferite probleme. Si anume:

a) Barbatii au duce-o mai bine daca testiculele s-ar forma in afara corpului, direct in scrot (unde temperatura mai scazuta duce la un nivel calitativ mai ridicat al spermei). Testiculele insa incep sa se formeze in abdomen. Cand fetusul are 6-7 luni, testiculele migreaza in scrot prin doua canale numite "canalele inghinale", ferindu-se astfel de temperatura vatamatoare a corpului.

Aceste canale lasa in urma locuri vulnerabile care ii face pe barbati sa fie predispusi la hernii inghinale. Care hernii, sunt daunatoare: ele pot obstructiona intestinele, si cateodata cauzau moartea, inainte de a se inventa chirurgia. Nici un designer inteligent nu ne-ar fi supus la o asemenea calatorie testiculara sinuoasa. Ne-am capatuit cu ea pt. ca am mostenit programul de dezvoltare al testiculelor de la stramosii nostri pesti, ale caror gonade se dezvoltau si ramaneau complet in abdomen. Dezvoltarea noastra incepe cu testicule interne ca si la pesti, iar apoi coborarea lor a evoluat mai tarziu, ca o adaugire.

b) Barbatii sunt deasemenea dezavantajati de prostul design al uretrei, care se intampla sa treaca exact prin mijlocul prostatei, care produce parte din lichidul seminal. Ca sa-l parafrazez pe Robin Williams, este o teava de canalizare care trece printr-o zona de agrement! O mare parte dintre barbati vor dezvolta o prostata marita spre sfarsitul vietii lor, care sugruma uretra si va cauza urinatul sa fie dificil si dureros (acest lucru se pare ca nu a fost o problema in cea mai mare parte a existentei umane, cand putini barbati traiau mai mult de 30 de ani). Un designer destept nu ar fi trecut o teava flexibila printr-un organ predispus la infectie si umflare. Acest lucru s-a intamplat insa, pt. ca prostata mamifera a evoluat din tesut al peretilor prostatei.

Nici femeile nu o duc mai bine. Ele dau nastere prin pelvis, un proces dureros si ineficace care, inainte de a aparea medicina moderna, a omorat un numar apreciabil de femei si bebelusi.

Problema este ca de cand oamenii au dezvoltat creiere mari prin evolutie, capul fatului a devenit mare in comparatie cu deschizatura pelvisului, care a trebuit sa ramana ingust pt. a permite un mers bipedal eficient. Acest compromis a condus la dificultati si dureri enorme la nastere. Daca am fi proiectat un exemplar feminin uman, nu am fi redirectionat tractul reproductiv feminin in asa fel incat ar fi iesit prin abdomenul inferior in loc de pelvis? Ba bine ca nu. Imaginati-va cu cat ar fi fost mai usor pt. femei sa dea nastere. Insa oamenii au evoluat din fiinte care depuneau oua sau nasteau pui vii prin pelvis, un proces mai putin dureros decat la oameni. Suntem limitati de istoria noastra evolutionara.

Sau ar fi creat un designer inteligent un loc liber intre ovar si trompele uterine, astfel incat ovulul sa trebuiasca sa traverseze acest spatiu inainte de a putea migra prin trompe si a se implanta in uter? Cateodata ovulul fertilizat esueaza in aceasta incercare de a ajunge in trompa, si se implanteaza in abdomen. Aceasta produce o sarcina abdominala, care aproape intotdeauna este fatala copilului, si fara ajutorul unei operatii chirurgicale, fatala si pt. mama.

De fapt acest spatiu problematic este o ramasita a stramasilor nostri reptilieni si pesti, care depun oua direct din ovar, inspre exteriorul corpului. Trompele uterine sunt conexiuni imperfecte care au evoluat mai tarziu ca o adaugire la mamifere.

Evoluția este cauza durerilor de spate, picioare plate si maseli de minte recalcitrante - http://www.telegraph.co.uk/science/evolution/9873352/Evolution-to-blame-for-bad-backs-dropped-arches-and-impacted-wisdom-teeth-say-scientists.html

Cu alte cuvinte, design neinteligent.

Si mai pot continua daca vrei.

Daca e sa vorbim de ochi, cel mai izbitor aspect al imperfectiunii lui este ca retina este situata cu spatele in fata. O camera digitala este conceputa ca imaginea sa fie proiectata direct pe suprafata fotosensibila - fotocelulele sunt indreptate inspre scena pe care intentionam s-o inregistram. Fiecare fotocelula are desigur un fir conectat la un dispozitiv care va inregistra informatia.

Ei bine, "fotocelulele" ochiului sunt indreptate invers, cu spatele la scena. "Firele" care le conecteaza la creier se intind pe toata suprafata retinei, astfel incat razele de lumina trebuie sa treaca printr-un covor de cabluri inainte ca sa ajunga la fotocelule - ceea ce nu are nici un sens.

In ce priveste performanta optica, ochiul uman atinge calitatea lentilelor Zeiss doar in fovee, o depresiune a retinei situată în centrul ei. Cand scrutam o scena, miscam fovea in diferite directii - parti ale scenei - vazand-o pe fiecare in cel mai mic detaliu, in timp ce avem iluzia ca vedem toata scena cu aceesi precizie. Un Zeiss sau un Nikon de calitate chiar vede intreaga scena cu o claritate aproape  egala.

Si "minunile" nu se termina aici: o consecinta a faptului ca fotocelule sunt indreptate cu spatele la scena este ca firele care poarta informatia trebuie cumva sa treaca prin retina inapoi spre creier. In ochii vertebratelor, toate aceste cabluri converg intr-o anumita gaura din retina, pe unde ies prin ea. Gaura care e plina cu nervii acestia se numeste "punctul mort". De fapt "punct" este afirmatia modesta, este mai degraba un petic mort. Nu este doar design defectuos, este designul unui idiot.

In secolul 19, omul de stiinta german Hermann von Helmholtz (fizician, desi contributiile lui in biologie si psihologie au fost mai mari), a spus despre ochi:

"Daca un optician ar vrea sa-mi vanda un instrument care ar fi avut aceste defecte, cred ca as fi fost indreptatit sa ii acuz neglijenta in termeni drastici, si sa-i returnez instrumentul".   

"Pentru ca ochiul are fiecare defect posibil care poate fi intalnit la un instrument optic, si chiar unele care ii sunt specifice lui; dar ele sunt toate contracarate, incat inexactitatea imaginii care rezulta din existenta lor depaseste cu foarte putin, in conditii obisnuite de iluminare, limitele impuse delicatetii senzoriale de catre dimensiunile conurilor retinei. Dar imediat cum privim in conditii putin diferite, ajungem sa facem cunostinta cu aberatii cromatice, astigmatism, umbre venoase, de transparenta imperfecta, si alte defecte de care am vorbit deja".

Sa ma continui?

[David]

Am ajuns in sfarsit si la fosilele Homo sapiens. Sa facem o mica recapitulare a homininilor cunoscuti in prezent, cu rudele noastre pe linia genealogica care s-a desprins din stramosul pe care il avem in comun cu marile maimute de azi. Linkurile de mai jos conduc la postul din acest thread unde am prezentat respectiva specie. Unde exista mai multe posturi referitoare la aceeasi specie, am pus mai multe linkuri.

Sahelanthropos tchadensis, 6.000.000 - 7.000.000 ani:



Orrorin tugenensis, 6.200.000 - 5.600.000 ani.


Ardipithecus ramidus, 4.500.000 - 4.300.000 ani:




Australopithecus anamensis, 4.200.000 - 3.900.000 ani:


Kenyanthropus platyops, 3.500.000 - 3.300.000 ani:




Australopithecus afarensis, 3.850.000 - 2.950.000 ani (vezi si aici):




Australopithecus africanus, 3.300.000 - 2.100.000 ani:




Paranthropus (Australopithecus) aethiopicus, 2.700.000 - 2.300.000 ani:




Paranthropus (Australopithecus) robustus, 2.000.000 - 1.200.000 ani:




Australopithecus sediba, 1.950.000 - 1.780.000 ani (vezi si aici):




Paranthropus (Australopithecus) boisei, 2.300.000 - 1.400.000 ani:




Homo habilis, 2.400.000 - 1.600.000 ani:




Homo rudolfensis, 1.900.000 ani:




Homo georgicus, 1.800.000 ani:




Homo ergaster, 1.900.000 - 1.500.000  ani:




Homo erectus, 1.900.000 ani - 143.000 - 30.000 ani:




Homo antecessor, 1.200.000 ani - 500.000 ani:




Homo heidelbergensis, 600.000 ani - 200.000 ani:




Homo floresiensis, 95.000 ani - 12.000 ani:




Homo neanderthalensis, 350.000 ani - 28.000 ani:




Homo sapiens, 200.000 ani - prezent:

[valeriu]

Am ajuns in sfarsit si la fosilele Homo sapiens.

Ş-ai încălecat pe-o şa şi nea-ai spus povestea aşa,
Ş-ai încălecat pe-o roată şi ne-ai spus povestea toată,
Ş-ai încălecat pe-o mătrăgună şi ne-ai spus o mare minciună!

[Dagothur]

Eu nu ma inchin la zei morti... eu banuiesc ca exista Unul viu... o Constiinta Cosmica... eu ii zic Necunoscutul, multumit?!
Pana nu-mi explicati voi cum sta treaba cu inteligenta din spatele naturii nu ma convingeti cu prostia asta de teorie (t.e.)! Capisci?!

     Banuiala ta, parerea ta. Ai redus totul la filosofia cauzei prime si te simti implinit asa. E dreptul tau.
     Nu vad unde e inteligenta naturii. Natura evolueaza in functie de nisele trofice de care dispune, asa cum traznetul se propaga pe principiul minimei rezistente. Acolo unde vezi inteligenta sunt niste legi oarbe. Sa nu incepi cu porcaria aia de argument "acolo unde exista lege trebuie sa existe si Legislator"!

[David]

Am ajuns in sfarsit si la fosilele Homo sapiens.

Ş-ai încălecat pe-o şa şi nea-ai spus povestea aşa,
Ş-ai încălecat pe-o roată şi ne-ai spus povestea toată,
Ş-ai încălecat pe-o mătrăgună şi ne-ai spus o mare minciună!

Dupa cum ai ocazia sa vezi cu ochi tai, minciuna nu este. Eu spre deosebire de tine imi dovedesc afirmatiile cu dovezi palpabile, nu ca tine cu vorbe goale. Deci hai sa vorbim de tine si de fituica ta bleaga un pic:

Foaie verde de biblíe,
Născatoare de prostie,
Foaie verde iehovistă,
Esti doar o minciună tristă,
De Valeriu debitată,
Înghițită gogonată.

Acuma profit ca tu te pricepi tare bine la minciuni, doar esti ucenicul lui Isus, profetul minciinos asa cum am demonstrat deja si tu te-ai retras cu coada intre picioare. Spune-ne si noua, avand in vedere ca tu ai afirmat ca Isus a venit invizibil in 2011 si ca se va arăta tuturor in 2015, nu esti tu un watchtower mic, un profet mincinos?