331
Discuții libere / Re: Ce mă gândeam.
« : Iunie 25, 2012, 11:10:13 pm »
Mersi la fel!
Afişare Mesaje
Aici puteţi vedea mesajele acestui utilizator. Sunt afişate doar mesajele făcute în secţiuni în care aveţi acces.
332
Discuții libere / Re: Ce mă gândeam.
« : Iunie 25, 2012, 11:01:58 pm »Multumesc pentru sinceritate!
În fine, dacă mâine am rămâne pe o insulă pustie vreme de câteva săptămâni, fără nimic de mâncare, te-aș ucide și te-aș mânca fără să am nici un fel de probleme morale.
Am ras in hohote.
Razi tu, razi, dar n-ar trebui sa fie rasul tau. Dagothur chiar te-ar manca. Este "programat" genetic s-o faca, pentru a supravietui. Notiunile de bine si rau n-au legatura cu biologia.
Iata un fragment din Gena Egoista a lui Richard Dawkins:
Dacă ni s-ar spune că un bărbat a dus o viaţă lungă şi prosperă în lumea gangsterilor din Chicago, am fi îndreptăţiţi să ghicim câte ceva despre ce fel de om trebuie să fi fost acel bărbat. Ne-am putea aştepta ca el să fi avut anumite însuşiri, precum duritate, un deget iute pe trăgaci şi abilitatea de a-şi face prieteni fideli. Acestea n-ar fi nişte deducţii infailibile, dar se pot face anumite inferenţe despre caracterul unui om atunci când se ştie câte ceva despre condiţiile în care acesta a supravieţuit şi a prosperat. Teza acestei cărţi este aceea că noi, ca şi celelalte animale, suntem nişte maşini, create de genele noastre. Ca şi gangsterii de succes din Chicago, genele noastre au supravieţuit, în unele cazuri timp de milioane de ani, într-o lume extrem de competitivă. Acest fapt ne îndreptăţeşte să presupunem că genele noastre posedă anumite însuşiri. Voi demonstra că o însuşire predominantă, la care trebuie să ne aşteptăm în cazul unei gene reuşite, este un egoism nemilos. Acest egoism al genei va da naştere, cel mai adesea, egoismului în comportamentul individual. Cu toate acestea, după cum vom vedea, există împrejurări speciale, în care o genă îşi poate atinge cel mai bine scopurile sale egoiste, adoptând o formă limitată de altruism, la nivelul animalelor privite ca organisme individuale. „Speciale" şi „limitată" sunt cuvinte importante în fraza anterioară. Oricât de mult am vrea să credem altcumva, iubirea universală şi bunăstarea tuturor speciilor laolaltă sunt, din punct de vedere evoluţionist, concepte fără sens.
Ajung astfel la prima idee pe care vreau să o formulez în legătură cu ceea ce nu este această carte. Eu nu profesez o moralitate bazată pe evoluţie. Eu arăt cum au evoluat lucrurile. Nu spun cum ar trebui să ne comportăm noi oamenii, sub aspect moral.
Subliniez acest lucru, deoarece ştiu că mă paşte pericolul de a nu fi înţeles de către acei oameni, mult prea numeroşi, care nu pot distinge între o propoziţie de credinţă în ceea ce se întâmplă şi o pledoarie în favoarea a ceea ce ar trebui să se întâmple. Eu unul am sentimentul că o societate umană, bazată rudimentar pe legea egoismului universal şi nemilos al genei, ar fi o societate deplorabilă. Din nefericire însă, oricât am deplânge o stare de fapt, ea nu încetează de a mai fi adevărată. Această carte îşi propune, în primul rând, să trezească interesul, dar dacă veţi extrage din ea o morală, citiţi-o ca pe un avertisment. Fiţi avertizaţi că dacă doriţi, aşa cum doresc şi eu, să edificaţi o societate, în care indivizii să coopereze cu generozitate şi fără egoism în vederea unui bine comun, vă puteţi aştepta la un ajutor foarte anemic din partea naturii noastre biologice. Să încercăm a profesa generozitatea şi altruismul, deoarece, din naştere, suntem egoişti. Să înţelegem ce pun la cale genele noastre egoiste, deoarece am avea atunci măcar şansa de a le dejuca planurile, ceea ce nici o altă specie n-a mai încercat să facă vreodată.
Ca un corolar al acestor observaţii despre învăţare, menţionez o eroare - întâmplător una foarte obişnuită - care constă în a presupune că trăsăturile moştenite genetic sunt, prin definiţie, fixe şi inalterabile. Genele noastre ne pot îndemna să fim egoişti, dar nu suntem cu necesitate constrânşi să ascultăm de ele toată viaţa. Se prea poate ca altruismul să fie mai greu de deprins decât ar fi fost dacă eram genetic programaţi să fim altruişti. Printre animale, omul este singurul dominat de cultură, de influenţe învăţate şi transmise din generaţie în generaţie. Unii ar spune că factorul cultural este atât de important, încât genele, fie ele egoiste sau nu, sunt în principiu irelevante pentru înţelegerea naturii umane. Alţii n-ar fi de acord cu această idee. Totul depinde numai de care parte ne situăm în disputa privind „natura contra educaţiei", ca determinante ale însuşirilor omeneşti. Ajung astfel să precizez ceea ce această carte nu este în al doilea rând: nu este o pledoarie în favoarea uneia sau alteia dintre cele două poziţii ale controversei privind natura sau educaţia. Fireşte că am şi eu o opinie în această chestiune, însă nu am de gând să o exprim, decât cel mult în măsura în care ea este implicit prezentă în concepţia despre cultură pe care o voi prezenta în ultimul capitol. Dacă se dovedeşte că genele sunt cu totul irelevante în determinarea comportamentului uman, dacă suntem cu adevărat unici printre animale din acest punct de vedere, este încă interesantă cercetarea acelei reguli, faţă de care noi am devenit, cu atât de puţin timp în urmă, excepţia. Iar dacă specia noastră nu este chiar atât de excepţională pe cât ne-ar plăcea nouă s-o credem, atunci este încă şi mai important să studiem acea regulă.
333
Discuții libere / Re: Există Dumnezeu?
« : Iunie 25, 2012, 01:52:39 pm »
David,
De ce dovezi ai avea nevoie pentru a crede intr-un Creator?
Evolutia, prin natura ei, constituie o dovada impotriva ideii de Creator? Daca DA, de ce?
De ce dovezi ai avea nevoie pentru a crede intr-un Creator?
Evolutia, prin natura ei, constituie o dovada impotriva ideii de Creator? Daca DA, de ce?
334
Discuții libere / Re: Există Dumnezeu?
« : Iunie 24, 2012, 06:45:06 pm »Da' basmele evolutioniste necesita mai putina credinciosie, nu?
Ciudat cum ai prins aversiune fata de un Zeu in care nu crezi.
In caz ca te adresezi mie: ateismul nu necesita acceptarea evolutiei.
Si ateul care nu imbratiseaza evolutia, crede intr-un creator (unde creator nu este similar cu divinitate)? Sau cum isi explica existenta vietii/a lucrurilor?
Citat
Biblia m-a facut ateu, nu evolutia.
Dar mai sunt si alte divinitati in alte religii. Zeul din Biblie nu-i singura divinitate, ca, prin respingerea Lui, sa ajungi direct ateu.
Citat
Imi amintesc cum fiind intr-o librarie am dat peste una din cartile lui Dawkins, si dispretul vizavi de evolutie era inca acolo bine mersi in mine. Era acolo din ignoranta binenteles, de fapt eu habar n-aveam ce inseamna evolutia.
Si acum, daca ai habar sau o cunosti/intelegi bine (evolutia), esti convins ca este adevarata sau esti nevoit sa faci tot un exercitiu de credinta?
Iti insusesti punctul de vedere si modul cum argumenteaza Dawkins, sau, in prezent, ai alt sustinator cu care rezonezi, in ce priveste evolutionismul?
335
Discuții libere / Re: Există Dumnezeu?
« : Iunie 22, 2012, 05:06:49 pm »
Te sfatuiesc sa recitesti epistolele Noului Testament, mai ales pe Pavel. Daca nici Pavel nu te satisface din punct de vedere rational-moral, atunci esti subiectiv.
Si oricum, ca nu te satisface pe tine, nu constituie o dovada ca Dumnezeul Bibliei nu exista.
Si oricum, ca nu te satisface pe tine, nu constituie o dovada ca Dumnezeul Bibliei nu exista.
336
Discuții libere / Re: Există Dumnezeu?
« : Iunie 22, 2012, 04:39:05 pm »Citat
Cit despre evolutionism ...nu are nimic de-a face cu necredinta in zei.
Oricum e o teorie suficient de realista.
E realista, da, sub efectul "drogului" consumat de tine (ca tot iti place sa-i faci pe credinciosi drogati)
Citat
Viata a putut fi si "plantata "de alte civilizatii mai avansate ca noi ,asa incit procesul acesta al evolutiei sa nu fi inceput chiar cu cele mai mici forme de viata.
Presupuneri, scenarii ca asta se pot face multe. Dar ce valoare au? La fel de bine pot sa iau de bun un film SF ca Star Trek sau Stargate.
337
Discuții libere / Re: Există Dumnezeu?
« : Iunie 22, 2012, 04:28:13 pm »Citat
Dumnezeul bibliei ii clar unul inventat de evrei;biblia o carte scrisa de unii baieti destepti,schizofrenici eventual drogati.
Nu stii ca Zeul Bibliei este inventat; nu stii ca Biblia a fost scrisa de baieti destepti, schizofrenici, eventual drogati.
Ai spus si tu asa...o parere.
338
Discuții libere / Re: Există Dumnezeu?
« : Iunie 22, 2012, 03:59:08 pm »
Da' basmele evolutioniste necesita mai putina credinciosie, nu?
Ciudat cum ai prins aversiune fata de un Zeu in care nu crezi.
Ciudat cum ai prins aversiune fata de un Zeu in care nu crezi.
339
Convingeri personale / Adevarata Viata: Viata Vesnica
« : Aprilie 26, 2012, 06:35:15 pm »
Primii oameni
Din ceea ce s-a intamplat la inceputul Bibliei, sunt indreptatit sa presupun ca oamenii, incepand cu Adam si Eva, ar fi trebuit sa traiasca vesnic.
In primul rand, Dumnezeu i-a atentionat pe Adam si Eva ca vor muri daca vor manca din pomul cunostintei. Moartea fiind deci o consecinta a neascultarii, se poate trage concluzia ca daca n-ar fi mancat din pom, n-ar fi murit, ar fi trait vesnic.
In al doilea rand, chiar sub incidenta blestemului fiind, generatiile de oameni de la Adam si Eva pana dupa timpul lui Noe, au trait sute de ani, ajungand, unii dintre ei, chiar la varste de peste 900 de ani. Ceea ce – in mod indirect – confirma cumva si face plauzibila ideea vietii vesnice si presupunerea ca pentru asta fost destinat omul. Adica, daca s-a trait candva pana la varste atat de inaintate, de ce n-ar fi posibila si viata vesnica, in cazul in care nu s-ar fi ajuns la blestem?
Oamenii de la Hristos incoace
Domnul Isus si apostolii au venit cu vestea buna. Daca omul se intoarce la Dumnezeu, va fi mantuit. Pentru Dumnezeu, omul – chiar daca, aparent, traieste – este considerat mort. Ceea ce ne duce cu gandul inapoi la Adam si Eva si la blestemul mortii.
Pentru Dumnezeu, viata (asa zisa) actuala a omului este doar o calatorie: ori inspre moarte, ori inspre “adevarata viata” - Viata Vesnica. Asta datorita planului Sau de salvare, in Hristos, Fiul.
Viata in forma actuala, muritoare
Omul muritor, in ciuda faptului ca este un organism foarte complex, are o putere limitata atunci cand trebuie sa si-l intretina in viata. In cazurile bune poate trai 80, 90, 100 si ceva de ani. In cazurile rele, poate muri la nastere, poate muri de vreo boala, poate muri intr-un accident, poate muri ucis de vreun nebun.
Paradoxal cat de neputinciosa poate fi o fiinta atat de extraordinara.
Dumnezei de viata asta
Multi oameni cred ca Dumnezeu ii ajuta sa treaca cu bine prin unele necazuri din viata, ii ajuta sa fie sanatosi, ii ajuta sa-si faca un rost, ii ajuta sa ajunga la batraneti. Dar atat. Nu cred in Dumnezeul Vietii Vesnice.
O perspectiva trista.
Creatori/extraterestri de viata asta
Unii oameni cred ca exista un Creator sau niste fiinte extraterestre, care au pus omul pe planeta Pamant, si gata. Nu tu scop. Nu tu comunicare cu oamenii...
O perspectiva si mai trista.
Viata asta...o intamplare
Alti oameni nu cred nic macar in ideea de creator, considerandu-se rodul unor reactii, transformari, mutatii, selectii ce s-au produs in timp. Astia au scapat de intrebarile existentiale. Traiesc cum considera de cuviinta, eventual cu consolarea ca fac parte din procesul evolutiv sau ca duc mai departe viata, prin urmasi,
Cei mai de neinteles oameni.
Va continua...(daca nu ma razgandesc)
Din ceea ce s-a intamplat la inceputul Bibliei, sunt indreptatit sa presupun ca oamenii, incepand cu Adam si Eva, ar fi trebuit sa traiasca vesnic.
In primul rand, Dumnezeu i-a atentionat pe Adam si Eva ca vor muri daca vor manca din pomul cunostintei. Moartea fiind deci o consecinta a neascultarii, se poate trage concluzia ca daca n-ar fi mancat din pom, n-ar fi murit, ar fi trait vesnic.
In al doilea rand, chiar sub incidenta blestemului fiind, generatiile de oameni de la Adam si Eva pana dupa timpul lui Noe, au trait sute de ani, ajungand, unii dintre ei, chiar la varste de peste 900 de ani. Ceea ce – in mod indirect – confirma cumva si face plauzibila ideea vietii vesnice si presupunerea ca pentru asta fost destinat omul. Adica, daca s-a trait candva pana la varste atat de inaintate, de ce n-ar fi posibila si viata vesnica, in cazul in care nu s-ar fi ajuns la blestem?
Oamenii de la Hristos incoace
Domnul Isus si apostolii au venit cu vestea buna. Daca omul se intoarce la Dumnezeu, va fi mantuit. Pentru Dumnezeu, omul – chiar daca, aparent, traieste – este considerat mort. Ceea ce ne duce cu gandul inapoi la Adam si Eva si la blestemul mortii.
Pentru Dumnezeu, viata (asa zisa) actuala a omului este doar o calatorie: ori inspre moarte, ori inspre “adevarata viata” - Viata Vesnica. Asta datorita planului Sau de salvare, in Hristos, Fiul.
Viata in forma actuala, muritoare
Omul muritor, in ciuda faptului ca este un organism foarte complex, are o putere limitata atunci cand trebuie sa si-l intretina in viata. In cazurile bune poate trai 80, 90, 100 si ceva de ani. In cazurile rele, poate muri la nastere, poate muri de vreo boala, poate muri intr-un accident, poate muri ucis de vreun nebun.
Paradoxal cat de neputinciosa poate fi o fiinta atat de extraordinara.
Dumnezei de viata asta
Multi oameni cred ca Dumnezeu ii ajuta sa treaca cu bine prin unele necazuri din viata, ii ajuta sa fie sanatosi, ii ajuta sa-si faca un rost, ii ajuta sa ajunga la batraneti. Dar atat. Nu cred in Dumnezeul Vietii Vesnice.
O perspectiva trista.
Creatori/extraterestri de viata asta
Unii oameni cred ca exista un Creator sau niste fiinte extraterestre, care au pus omul pe planeta Pamant, si gata. Nu tu scop. Nu tu comunicare cu oamenii...
O perspectiva si mai trista.
Viata asta...o intamplare
Alti oameni nu cred nic macar in ideea de creator, considerandu-se rodul unor reactii, transformari, mutatii, selectii ce s-au produs in timp. Astia au scapat de intrebarile existentiale. Traiesc cum considera de cuviinta, eventual cu consolarea ca fac parte din procesul evolutiv sau ca duc mai departe viata, prin urmasi,
Cei mai de neinteles oameni.
Va continua...(daca nu ma razgandesc)
340
Discuții libere / Re: Este credinta nociva pentru omenire?
« : Aprilie 26, 2012, 11:10:29 am »
M-ai facut mincinos. De ce nu mergi pana la capat? Ti-am cerut onestitate, atat.
PS: Sa stii ca nu sunt obligat sa-ti comentez toate afirmatiile cu care nu sunt de acord si in care nu ai dreptate.
Citat din: lamb
Daniel,
Stii vorba aia: "gura pacatosului adevar graieste"? Asa si tu. Hai ca ne-am lamurit. Esti inca unul din multi alti martori care vin pe un astfel de forum si pozeaza in altceva. Adica minti. Ba mai mult incalci si porunca organizatiei de a frecventa astfel de forumuri. Vezi ca daca afla batranii congregatiei tale te cheama la un comitet judiciar. Oricum, nu asta e cel mai important ci faptul ca minti. Recunoaste omule deschis ca esti martor, ca te mandresti cu asta si gata.
PS: Sa stii ca nu sunt obligat sa-ti comentez toate afirmatiile cu care nu sunt de acord si in care nu ai dreptate.
341
Discuții libere / Re: Este credinta nociva pentru omenire?
« : Aprilie 26, 2012, 09:04:07 am »
David, cand tu il elimini pe Pavel, nu cred ca mai avem ce discuta. El este decisiv in acest subiect, din punctul meu de vedere.
342
Discuții libere / Re: Este credinta nociva pentru omenire?
« : Aprilie 25, 2012, 07:15:21 pm »
Daca esti sincer in ce-ai scris inseamna ca nu esti constient de ipocrizie, si nu te vei supara daca ti-o arat, ok? Stai linistit, ca nu-i niciun atac la persoana.
S-o luam logic, ca tu imi spui ca nu actionez conform ei:
Ne-am acuzat/ofensat reciproc. Eu pe acest topic, cand te-am facut partas moral cu faptele ucigasilor de vrajitoare. Tu pe alt topic, cand m-ai facut - printr-un proces deductiv - mincinos.
Eu mi-am cerut scuze pentru acuza. Tu nu.
Eu am trecut cu vederea faptul ca nu ti-ai cerut scuze. Tu nu te-ai multumit cu scuzele mele, spunand ca doresti explicatii, nu scuze.
Ei ti-am spus ca nu sunt in vreun fel dator, din moment ce mi-am cerut scuze. Tu insisti, insinuand ca dau dovada de lipsa de civilizatie si educatie.
Acum judeca si tu daca n-ai fost ipocrit in privinta mea. N-am nevoie sa cedezi, fii doar onest.
Compara cum am procedat eu si cum ai procedat tu. Eu am prezentat scuze, am trecut cu vederea gestul tau. In schimb tu, nici macar scuze nu ti-ai cerut, dar ai mai trecut si la insinuarea ca sunt lipsit de educatie si necivilizat.
Si pentru ce: doar pentru ca nu ti-am dat explicatia ceruta? - Rationamentul.
Apropo de acesta: sa stii ca rationamentul si logica dupa care m-ai acuzat si te-ai pronuntat categoric – dar eronat - nu constituie o circumstanta atenuanta care te absolva de faptul ca m-ai facut mincinos. Si nici faptul ca eu nu mi-am explicat rationamentul dupa care te-am acuzat, nu-ti da tie dreptul sa nu pui pret pe scuzele mele.
Tot aici am un sfat: ai grija cum iti folosesti logica si rationamentul pe viitor, ca s-a vazut cat de usor ai dat gres in cazul meu (pana intr-acolo incat m-ai facut mincinos, total gratuit) Faptul ca am frecventat 7 luni cu CAMI sau ca am fost la doua adunari la cei din Organizatie, niciodata nu echivaleaza cu a fi martor/a fi fost martor. Netinerea zilelor de nastere sau credinta in Noul Pamant nu sunt apanajul martorilor etc.
Eu unul asa vrea sa cred ca nu se va instala o stare de tensiune intre noi, sau, daca s-a instalat deja, sa se disipeze.
S-o luam logic, ca tu imi spui ca nu actionez conform ei:
Ne-am acuzat/ofensat reciproc. Eu pe acest topic, cand te-am facut partas moral cu faptele ucigasilor de vrajitoare. Tu pe alt topic, cand m-ai facut - printr-un proces deductiv - mincinos.
Eu mi-am cerut scuze pentru acuza. Tu nu.
Eu am trecut cu vederea faptul ca nu ti-ai cerut scuze. Tu nu te-ai multumit cu scuzele mele, spunand ca doresti explicatii, nu scuze.
Ei ti-am spus ca nu sunt in vreun fel dator, din moment ce mi-am cerut scuze. Tu insisti, insinuand ca dau dovada de lipsa de civilizatie si educatie.
Acum judeca si tu daca n-ai fost ipocrit in privinta mea. N-am nevoie sa cedezi, fii doar onest.
Compara cum am procedat eu si cum ai procedat tu. Eu am prezentat scuze, am trecut cu vederea gestul tau. In schimb tu, nici macar scuze nu ti-ai cerut, dar ai mai trecut si la insinuarea ca sunt lipsit de educatie si necivilizat.
Si pentru ce: doar pentru ca nu ti-am dat explicatia ceruta? - Rationamentul.
Apropo de acesta: sa stii ca rationamentul si logica dupa care m-ai acuzat si te-ai pronuntat categoric – dar eronat - nu constituie o circumstanta atenuanta care te absolva de faptul ca m-ai facut mincinos. Si nici faptul ca eu nu mi-am explicat rationamentul dupa care te-am acuzat, nu-ti da tie dreptul sa nu pui pret pe scuzele mele.
Tot aici am un sfat: ai grija cum iti folosesti logica si rationamentul pe viitor, ca s-a vazut cat de usor ai dat gres in cazul meu (pana intr-acolo incat m-ai facut mincinos, total gratuit) Faptul ca am frecventat 7 luni cu CAMI sau ca am fost la doua adunari la cei din Organizatie, niciodata nu echivaleaza cu a fi martor/a fi fost martor. Netinerea zilelor de nastere sau credinta in Noul Pamant nu sunt apanajul martorilor etc.
Eu unul asa vrea sa cred ca nu se va instala o stare de tensiune intre noi, sau, daca s-a instalat deja, sa se disipeze.
344
Discuții libere / Re: Este credinta nociva pentru omenire?
« : Aprilie 25, 2012, 04:02:13 pm »
lamb, nu mai continui nici eu in ce te priveste, fiindca nici acum dupa ce ti-am aratat cu argumente - asa cum iti place tie - ca esti ipocrit, nu dai vreun semn de constientizare.
Gabriel, eu mi-am cerut scuze cand am considerat ca am gresit. Sunt rau ca i-am aratat lui lamb ca este ipocrit? Imi asum rautatea.
Gabriel, eu mi-am cerut scuze cand am considerat ca am gresit. Sunt rau ca i-am aratat lui lamb ca este ipocrit? Imi asum rautatea.
345
Discuții libere / Re: Este credinta nociva pentru omenire?
« : Aprilie 25, 2012, 02:14:25 pm »Deci din punctul tau de vedere putem acuza pe oricine de orice atata timp cat dupa aia ne cerem scuze? Wow, interesant mod de a gandi.
Fals. Nu sustin premeditarea si intentia, asa cum lasi tu sa se inteleaga.
Citat
In fine, am zis ca trecem peste momentul ala, dar as mai adauga ca ar fi bine sa gandim si sa analizam mai profund ceea ce vrem sa spunem, inainte de a o face, pentru ca altfel ne trezim ca facem tot felul de afirmatii si acuzatii gratuite. Iar faptul asta in sine, spune ceva despre noi ca persoana, despre capacitatea noastra de intelegere, de gandire samd.
Foarte rau ca nu te-ai tinut de hotararea de a nu mai trece mai departe. Pentru ca sunt nevoit eu, de data asta, sa-ti spun ca esti un ipocrit (in interactiunea cu mine). Dupa ce m-ai suspectat total nejustificat (ca daca luam la puricat motivele tale extrem de superficiale, iti aratam ce veleitati de detectiv si psiholog ai, cu experienta ta de pionier cu tot) de joc dublu pe forum, ai continuat mai aprig si, a doua oara, convins, m-ai facut mincinos, fara dubii. Si ce mare dovada – vezi Doamne- ti-a declansat tie certitudinea!? Ca i-am numit pe cei de la CAMI apostati. In fine, ti-am aratat pus niste linkuri, fiind scarbit de obsesia ta si a altora de pe aici, pentru martori, in care imi confirmam spusele pe alte doua forumuri.
Nici n-am avut pretentia sa-ti ceri scuze, si nici acum n-o am, ca deh, stiu, suntem oameni firesti. Ca acum sa vii sa-mi lectii ca o mironosita, careia nu i-am explicat de ce mi-am permis sa o acuz. Nu s-a simtit satisfacuta doar cu scuzele (care, fie vorba intre noi, nu le merita), o mai roade curiozitatea ultra educata si civilizata sa afle rationamentul defectuos al badaranului care i-a patat imaginea si a lezat-o profund.
(acum sa nu ma pui sa-ti explic comparatia cu mironosita, ca-ti spun, din start, sa n-avem discutii, ca n-o voi face; pentru evitarea posibilei – desi nu cred – confuzii, sa stii ca-i vorba de sensul peiorativ al cuvantului)
Citat
Nu stiu de ce, dar mi se pare ca nu prea are nimic in comun cu ce au predat Isus si apostolii.
Exista o fiinta ce-mi reproseaza cu “drag”, atunci cand o ironizez, ca nu ascult de Biblie. Nu ca fiinta aceasta ar incerca macar sa asculte de Dumnezeu, sau sa-si propuna sa faca voia Lui; ea doar imi pretinde mie, atunci cand am “neprudenta” s-o contrez. Eu ii spun “paracioasa mica”, de la Parasul al mare, stim noi cine. El nu face voia lui Dumnezeu, fiind un Impotrivitor, dar e foarte perspicace in a pari pe crestini. Asa si tu, pastrand proportiile. Nu ai vreo credinta ca Domnul Isus a fost Fiul lui Dumnezeu, care a dat o invatatura ce trebuie urmata, dar ii taxezi pe cei care incearca, spunandu-le ca nu asculta de Fiul lui Dumnezeu (Ala in care tu nu crezi, pe care nu-l urmezi sau nu incerci sa-l urmezi; am citit ca esti agnostic). Nu esti nici macar consecvent in propriile valori, dar sa le imputi altora, poti. Nu ca eu as fi mai breaz, dar macar nu ma agat cu atata insistenta de ceilalti;
Si cu David ne-am mai “atins”, dar nu ne-am impiedicat si nu ne-am dedicat vreo fraza anume pentru asta. Unul dintre motivele pentru care mi-am cerut scuze pentru acuzele aduse, a fost ca imi parea rau pentru faptul ca am recurs la comentarea persoanelor. Sunt obligat sa-mi deschid inima pe forum? Eu cred ca nu. A fost suficienta interventia prin care incercam sa stopez din fasa raul provocat. Dar vad ca n-am gasit intelegere la tine.
Altceva nu mai comentez din mesajul tau. Nu dupa ce-am scris pana aici.